Special

ZF Agribusiness 2021. Anul producţiilor istorice. Trebuie să ne asociem, este foarte simplu. Ne trebuie apă, ne trebuie tehnologie, ne trebuie digitalizare şi o viziune. Dragoş Telehuz, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Ialomiţa: Putem să vindem împreună. Dar avem nevoie în primul rând de capital, de capacităţi de stocare şi de acces la logistică

ZF Agribusiness 2021. Anul producţiilor istorice....

Autor: Ramona Cornea, Alexandra Matei

22.10.2021, 09:30 225

♦ Cezar Gheorghe, Clubul Fermierilor Români: „Trebuie să lucrăm împreună, despre asta este vorba.“ ♦ Claudiu Necşulescu, Jidvei: „Ar trebui să existe acele acorduri care să dea predictibilitate atât producătorului de cereale, cât şi celui care trimite produsele pe raftul magazinelor sau spre consum.“ ♦ Horia Cardoş, Agroland: „Companiilor din agricultură le va fi foarte greu să concureze pe aceleaşi pieţe cu companii de afară. Una dintre soluţii este asocierea.“ ♦ Gabriel Pralea, CEC Bank: „Şi anul trecut am avut finanţări în agricultură de peste 1 mld. lei.“

Femierii români trebuie să se asocieze, să creeze acorduri care să ofere predictibilitate în piaţă ÅŸi care să le dea ocazia de a putea concura cu companiile de profil din străinătate, a fost una dintre concluziile conferinÅ£ei conferinÅ£ei ZF Agribusiness 2021. Anul producÅ£iilor istorice. Cum putem să menÅ£inem rezul­tatele foarte bune? Ce rol joacă tehnologia, roboÅ£ii, senzorii ÅŸi dronele în dezvoltare?. ConferinÅ£a a fost organizată  de Ziarul Financiar în parteneriat cu Agricover, Profi, CEC Bank, Jidvei, Vodafone Business, REI Finance, Aqua Carpatica, Carrefour ÅŸi Clubul Fermierilor Români.

„Trebuie să ne asociem, este foarte simplu. Acesta este singurul secret. Ne trebuie apă, ne trebuie tehnologie, ne trebuie digitalizare şi o viziune. Trebuie să lucrăm împreună, despre asta este vorba“, a declarat Cezar Gheorghe, consultant în comerţul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români.

În România sunt 1.800 de cooperative, conform Registrului Naţional al Cooperativelor Agricole din România, dar şi câteva zeci de asociaţii de producători, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. În ultimii cinci ani a fost înfiinţată o cooperativă la 2,5 zile, iar asta arată apetitul pentru asociere, însă când tragem linie la final de an, vedem că numai peste 500 depun balanţa contabilă, semn că deşi sunt sub aceeaşi umbrelă operează separat.

„Companiilor din agricultură le va fi foarte greu să concureze pe aceleaşi pieţe cu companii de afară. Una dintre soluţii este asocierea“, crede şi Horia Cardoş, CEO al Agroland.

Claudiu Necşulescu, preşedintele grupului Jidvei, crede că asocierile, acordurile interprofesionale pot fi realizate la nivel local, dacă la nivel naţional nu se pot face pentru că sunt sectoare care nu sunt pregătite să le încheie.

„Pe filiere lărgite, pornind de la cultura mare până la prelucrarea cărnii, aici ar trebui să existe acele acorduri care să dea predictibilitate atât producătorului de cereale, cât şi celui care trimite produsele pe raftul magazinelor sau spre consum. Sectorul vitivinicol beneficiază de un acord interprofesional şi de la an la an se simt beneficiile acestui acord“, explică el.

Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare, spune că cel mai bun lucru care iese dintr-o asociere este schimbul de informaţie.

„Putem să vindem împreună. Dar avem nevoie în primul rând de capital, de capacităţi de stocare şi de acces la logistică, trebuie să le rezolvăm pe acestea întâi“, adaugă el.

Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, este de părere că lucrurile merg în o direcţie bună în ceea ce priveşte asocierea fermierilor, însă unii dintre ei încă sunt reticenţi în această privinţă.

„Eu cred că lucrurile merg în o direcţie bună, se întâmplă lucruri. Ne gândim că este acel istoric al asocierii şi cred că s-a depăşit acel moment. Atunci când cei care fac legile şi-au dat seama că este important să îi impresionezi cu ceva pe cei care aplică la astfel de măsuri, fermierii au vrut să intre în cooperative sau organizaţii profesionale pentru că au văzut că le aduce un beneficiu direct, în special în zona de comercializare şi procesare“, a spus ea.

Gabriel Pralea, director reţea în cadrul CEC Bank, afirmă că finanţarea acordată de bancă anul trecut companiilor din agricultură a crescut faţă de anul precedent.

„Şi anul trecut am avut finanţări în agricultură de peste 1 mld. lei. FinanÅ£area de anul trecut la nivelul băncii a avut o creÅŸtere de peste 12 puncte procentuale în sold net, ceea ce arată că angajamentul nostru faţă de economie ÅŸi faţă de agricultură a fost ÅŸi este unul foarte susÅ£inut“, a spus el. 

 

Claudiu NecÅŸulescu, preÅŸedinte, Grupul Jidvei

► Este o perioadă în care lipsa de predictibilitate, mai ales pe partea de aprovizionare cu inputuri, ne creează mari probleme. Este clar că fiecare încearcă să îşi construiască bugetele pentru anul viitor, însă nu ştim la ce nivel de creştere ne putem aştepta pentru că odată cu creştere pe zona de energie este clar că tăvălugul va merge către toate inputurile.

► Sperăm ca piaţa să se calmeze şi să reuşim să identificăm cele mai corecte aprecieri legate de impactul scumpirilor din sectorul energetic. De aici pornesc toate deficienţele, instabilitatea aceasta de preţuri. Sectorul de vin este şi el dependent de sectorul energetic.

► Pe filiere lărgite, pornind de la cultura mare până la prelucrarea cărnii, ar trebui să existe acele acorduri care să dea predictibilitate atât producătorului de cereale, cât şi celui care trimite produsele pe raftul magazinelor sau spre consum. Sectorul vitivinicol beneficiază de un acord interprofesional şi se simt beneficiile.

 

Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români

► Dacă agricultura românească a fost în ultimii 10 ani campioana Europei în ceea ce priveşte creşterea randamentelor şi a producţiei, iar România şi-a împlinit vocaţia de mare producător de cereale, acest lucru nu trebuie privit negativ din cauza imposibilităţii noastre de a procesa. Fermierii performanţi nu trebuie puşi la zid pentru că România nu este capabilă să proceseze cât se produce.

► Fermierul performant este pe propriile capacităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea prin investiţii a fermei pe care o conduce.

► România trebuie să îşi asume un rol în harta strategică a producătorilor de alimente la nivel mondial, de cereale în primul rând.

► Printre factorii majori care pot să faciliteze un acces mai rapid şi o atractivitate mai mare pentru investitori de a veni către acest sector se numără şi educaţia. Suntem buni şi avem rezultate prin experienţă practică, directă, dar avem nevoie de o pregătire profesională.

► În România, digitalizarea fermelor, automatizarea proceselor susţin prea puţin agricultura.

 

Liviu Dobre, general manager, Agricover Holding

► La sfârşitul anului trecut, grupul nostru lucra cu un portofoliu de peste 7.000 de fermieri din România. Portofoliul de clienţi creşte. Universul de fermieri cărora ne adresăm este de 22.000 – 23.000 de fermieri, putem spune că lucrăm cu o treime dintre ei şi creştem.

► Lucrăm extrem de intens cu fermierii mari, cei care lucrează mai bine de 1.000 de hectare. În ultimii ani am accelerat mult şi zona pentru fermierii mici, avem produse dedicate şi în distribuţie şi în finanţare fermierilor care au în exploatare în cultură mare între 50 şi 100 de hectare.

► Cred că tehnologia digitală în agricultură poate să ajungă în următorii 4-5 ani la 30% - 40% din fermele mari şi mici din România. Fiecare îşi va adopta nivelul tehnologic de care are nevoie.

► Direcţiile noastre merg în principal spre zona de educaţie. Noi acordăm burse pentru participarea la cursuri pentru tinerii fermieri care să le permită să preia fermele de la părinţii lor.

 

Gabriel Pralea, director reţea, CEC Bank

► CEC Bank este reţeaua cea mai extinsă din România, avem peste 1.000 de unităţi teritoriale.

► În acest moment, agricultura este al treilea domeniu din punct de vedere al finanţărilor pe care banca noastră le-a acordat în ultima perioadă.

► Nevoia de infrastructură există, fie că vorbim de irigaţii, lanţuri logistice sau de capacităţile de depozitare.

► Valoarea adăugată se transformă implicit într-o sursă de finanţare alături de celelalte surse, fie că vorbim de fonduri europene, credite bancare, finanţări de tip leasing sau atragerea de capital.

► Este foarte important să capeţi şi un tip de competenţe care ţin de gestiunea financiară.

► Finanţările în agricultură anul acesta au crescut cu peste 14 puncte procentuale. Am reuşit să acordăm întreg plafonul care ne-a fost acordat prin Agro IMM Invest. Am avut peste 12.000 de finanţări APIA, într-o valoare care se apropie cumulat de 1 mld. lei.

 

Roxana Mircea, partener, REI Finance Advisors

► Consultanţa îţi permite să faci investiţii în agricultură şi la distanţă. Ni se pun la dispoziţie fişele de la APIA, vedem ce culturi au, se calculează un punctaj, beneficiarul ne comunică ce îşi doreşte, se recurge apoi la solicitarea de cereri de ofertă, definim proiectul de investiţii, agreăm un contract de consultanţă şi apoi semnăm contractul de consultanţă şi începem să scriem proiectul.

► Mulţi fermieri care au decis să investească în agricultură în această perioadă au fost afectaţi de creşterile de preţuri ale echipamentelor şi de cele din domeniul construcţiilor, iar diferenţele în cazul unor proiecte, între suma bugetată iniţial şi suma finală, au fost între 200.000 şi 1 mil. euro.

► Nu se mai poate face agricultură ca pe vremuri. Trebuie să ne luăm specialişti şi să gestionăm eficient fermele, să fim atenţi la costuri, la venituri, la investiţii.

► Nu e un moment în care fermierii să răspundă extrem de favorabil. Se gândesc mult mai atent faţă de acum 10 ani.

 

Marius Coman, IoT sales manager, Vodafone

► Soluţiile pe care Vodafone le-a lansat de curând pentru verticala de agricultură se adresează tuturor fermierilor, atât pentru cei mari, cât şi pentru cei mici şi mijlocii. Toate aceste soluţii de digitalizare pentru agricultură integrează tehnologii inovatoare de tip IoT.

► Monitorizarea consumului de utilităţi este o soluţie care ajută fermierii să înţeleagă comportamentul de consum şi să ia decizii în vederea optimizării lui. Pentru energie electrică se poate reduce consumul cu 15%.

► Suntem la începutul unei ere a digitalizării în agricultură. În viitor, sunt sigur că vom vorbi şi de alte soluţii precum drone, 5G, blockchain sau roboţi.

► Când vorbim despre digitalizare, observăm o schimbare a mentalităţii şi o dorinţă a companiilor mari faţă de acest subiect.

► Circa 70% din fermieri folosesc telefonul pentru a lua decizii, întrucât digitalizarea le poate duce toate informaţiile necesare prin aplicaţiile dedicate soluţiilor de agricultură.

 

Cezar Gheorghe, consultant comerţ cu cereale, Clubul Fermierilor Români

► La nivel local, ar trebui să promovăm foarte mult produsele noastre. Dacă vorbim astăzi despre siguranţa alimentară în ceea ce priveşte cerealele în România, nu este o problemă, ci problema noastră este că nu ştim să gestionăm bine aceste lucruri

► România, în acest moment, este cel mai aproape de Canalul Suez. Logistica este în acest moment cheia succesului României, adică suntem cel mai bine poziţionaţi. Asta înseamnă că trebuie să vindem cât mai avansat.

► Asocierea nu dăunează. Cooperativele şi fermierii trebuie să înţeleagă că au nevoie de personal calificat astfel încât să poată să gestioneze fluxurile de materie primă.

 

Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Ialomiţa

► Capitalul în fermele de cultură mare lipseşte, iar mai toate problemele noastre ajung la o problemă triplă. Noi avem foarte multe probleme pentru că nu suntem capitalizaţi, în primul rând.

► Zootehnia, morăritul şi panificaţia sunt meserii foarte complexe, cu o criză de know-how. Sunt domenii care au un consum foarte mare de capital, de forţă de muncă.

► La cheltuieli directe cred că vom avea costuri cu 50% mai mari, este clar ce se întâmplă cu îngrăşămintele şi cu carburanţii. Nu au apărut încă politicile comerciale ale furnizorilor de pesticide, dar nimeni nu se aşteaptă să scadă, ele oricum cresc cu 2% - 3% în fiecare an.

 

Alina Creţu,director executiv, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România

► Cu cât o fermă este mai capitalizată, un pic mai mare, accesul la finanţare este mai greu. Trebuie să ne gândim cum facem să atragem fonduri europene.

► Pentru ca mărul să ajungă pe raft sau ca să ajungă grâul în o pungă de făină pe raft este nevoie de procesare şi este nevoie de multe fonduri, de resursă financiară.

► Astăzi, probabil că o categorie importantă a fermierilor nu văd un interes în a se asocia. Sunt suficient de capitalizaţi, dar riscul ar fi foarte mare de a investi în procesare.

► Cred că cel mai mare impediment azi în accesarea fondurilor europene sunt termenele extrem de scurte.

 

Horaţiu Buzgău, fondator, Holiv Ecoplant

â–º Am beneficiat de două proiecte cu finanÅ£are europeană nerambursabilă. Pot să spun că nu a fost un proces uÅŸor, a fost ÅŸi este un proces complex pentru că apar provocări la tot pasul. 

► În permanenţă am marşat pe noua Politica Agricolă Comună, pe prevederile noului Green Deal şi am considerat că este foarte important să ne raportăm la fiecare verigă din lanţul alimentar.

► Dincolo de componenta care ţine de producţie, ne-am axat şi pe procesare, respectiv o parte de colectare a materiei prime.

► Cu fabrica de procesare a alunelor mergem atât pe piaţa internă, cât şi pe export. În prima fază vom fi prezenţi în piaţa internă, iar ulterior vom trece şi graniţele.

 

Florin Florea, fondator, Albatros Gold

► Companiile şi capitalul românesc concurează cu companiile străine care sunt foarte bine capitalizate şi au o istorie mult mai lungă decât companiile româneşti, iar istoria şi foarte mult know-how. Capitalul şi companiile româneşti trebuie să recupereze foarte repede această discrepanţă de know-how.

► Salariul mediu în agricultură şi implicit în zootehnie este sub media salariului mediu din ţară şi atunci este mai greu de atras personal de specialitate pentru că oamenii buni trebuie plătiţi.

► În ultimul an, noi avem o creştere de costuri de producţie de 50%. Avem creştere la costul furajelor de 100%. Ştim foarte bine că preţul furajului s-a dublat.

 

Horia CardoÅŸ, CEO, Agroland

► Pentru al doilea an consecutiv, balanţa cerealelor la nivel global este negativă, consumăm mai multe cereale la nivel global decât producem în anul respectiv, iar asta în condiţiile în care anul acesta se prevede un avans de 3,7% doar la producţia de porumb.

► Pentru 2022, vom avea cel mai mare preţ la alimente la nivel global, cel mai mare preţ la fertilizanţi la nivel global şi probabil cel mai mare deficit din punct de vedere al balanţei cerealelor la nivel global.

► Principala problemă este finanţarea şi nu doar în cazul companiilor din agricultură. Le va fi foarte greu să concureze pe aceleaşi pieţe cu companii de afară. Una dintre soluţii este asocierea fermierilor.

 

Cosmin Moldovan, preşedinte Consiliul de Administraţie, Moldovan Carmangerie

► Suntem acum în negocieri de a cumpăra o fermă mare în zona Clujului pentru a da plus valoare cerealelor.

► Exportăm forţă de muncă calificată şi ieftină pe pieţele europene, după care produsul finit vine înapoi în România. Suntem într-un cerc vicios.

► E nevoie ca statul să se implice mai mult prin acordarea de subvenţii. Ar trebui să nu mai exportăm în Olanda, Italia, Grecia, ci să creştem viţeii în ţară şi să le dăm un plus valoare prin abatorizare în România.

► Mâna de lucru în România aproape că nu mai există şi avem nevoie de tehnologizări şi automatizări în sectorul agroindustrial.

 

Mihai Moraru, director general, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

► În anul financiar european 2020-2021 s-au plătit 582 mil. euro şi aici vorbim doar de contribuţia Comisei Europene. Aceşti bani se vor reflecta în acest an în bugetul de stat şi reprezintă o absorbţie netă.

► Digitalizarea la nivelul AFIR este aproape integrală. Se lucrează acum la o aplicaţie care să permită fiecărui solicitant să-şi poată urmări în timp real proiectul. Consider că AFIR este una dintre cele mai digitalizate instituţii care ţin de statul român.

► Probabil, în 1-2 ani, se vor vedea roadele subprogramului pomicol.

► În aproape toate submăsurile agricole este încurajată asocierea fermierilor.

 

Alexandra Toderiţă, director executiv, Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

► Food hub este un agregator de producţie locală, care ajută fermierii. Acesta conectează fermele cu cererea de produse agroalimentare pe plan local.

► Marii retaileri preferă aprovizionarea de la firme angro, iar fermele mici sunt de multe ori înghiţite şi forţa de muncă în agricultură scade abrupt.

► În România, în prezent, sunt 4 food huburi: Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade (Odorheiu Secuiesc), Nod Natural (Câmpulung Moldovenesc) şi Roade şi merinde (Iaşi). În total, acestea cumpără de la 344 de producători locali, au 14 angajaţi şi furnizează produse pentru aproape 20.000 de cumpărători.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Cele mai citite ÅŸtiri
AFACERI DE LA ZERO