Mai au un an până la majorat

În urmă cu 17 ani făceau un pariu pe antreprenoriat. Indiferent de modelul de business ales (unii au preluat active industriale importante din comunism, alţii au pornit de la zero, unii au crescut din contrcate exclusiv cu mediul privat, alţii s-au dus către „bogata vistierie” a statului), „generaţia veche” de antreprenori care mai are un an până la majorat a demonstrat că se pot clădi afaceri de peste 50-100 de milioane de euro în România pornind de la zero.

ZF a ales zece companii înfiinţate în anul 1998, care după cifra de afaceri raportată în 2014 sunt printre cele mai mari zece afaceri antreprenoriale pornite în anul în care a apărut ZF pe piaţa media. Poveştile multora dintre ei le-aţi găsit în paginile ziarului, alţii apar doar în clasamente dedicate antreprenorilor, dar şi-au văzut de drum şi au construit companii cu sute de angajaţi. De mulţi ani, ZF a împărţit în ediţiile sale „spaţiul lor” (al antreprenorilor aflaţi sau trecuţi de majoratul în business), cu rubrici dedicate noilor generaţii de antreprenori. Ei au fost în permanenţă pariul nostru, fie că le-am spus povestea la „afaceri de la zero”, „un start-up pe zi” sau de mai bine de patru ani la ZF Live. Din experienţa şi trecutul celor afalţi în parg de majorat, tinerii antreprenori pot învăţa adevărate lecţii de business. Dintre cele zece mari companii antreprenoriale pornite în 1998, două - Comfert Bacău şi Maravet Baia Mare - au fost vedete în cele mai importante tranzacţii parafate în acest an. Iar cumpărătorii au fost în ambele situaţii companii cu afaceri de peste un miliard de euro, giganţi din Irlanda şi SUA care au pus ochii pe afaceri de familie din România construite în ultimii 17 ani de antreprenori care au demonstrat că se poate face business.

Comfert Bacău 

Numele lui Cătălin Grigoriu, 39 de ani, a devenit mai vizibil în 2012, când împreună cu alt antreprenor din Moldova, Eusebiu Guţu, cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al producătorului de panificaţie Pambac Bacău.

La acea dată, Comfert Bacău, compania înfiinţată în 1998 şi condusă de Cătălin Grigoriu, îşi făcea loc întrei cei mai mari jucători din agrobusiness, cu afaceri de aproape 600 de milioane de lei.

Comfert vinde îngrăşăminte şi seminţe şi „joacă” pe o piaţă controlată de Cargill, ADM (SUA) sau elveţienii de la Ameropa, jucători extrem de puternici care au contribuit înb 2015 la decizia companiei fondate de familia Grigoriu de a vinde afacerea către grupul irlandez Origin. Într-un interviu acordat ZF, Cătălin Grigoriu spunea că decizia de a vinde compania Comfert Bacău într-un deal de 19,4 milioane euro este legată de o luptă inegală cu străinii din agrobusiness.

Tranzacţia nu vizează însă şi Pambac Bacău, companie preluată în 2012 de Comfert împreună cu traderul de materii prime agricole Popasul Trebeş, deţinut de Eusebiu Guţu. Astfel, participaţia Comfert în cadrul companiei de morărit şi panificaţie va fi transferată pe o altă firmă, Comfert Agri­cultură, care lucrează 8.000 de hectare de teren agricol, aflată tot în portofoliul familiei Grigoriu.

O prezenţă discretă în businessul ro­mânesc, deşi în ultimii trei ani s-a aflat constant în topul celor mai mari 50 de com­panii controlate de antreprenori români, Grigoriu a semnat două tranzacţii importante în trei ani în agrobusinessul local.

„Sunt liniştit şi mulţumit să văd compania înfiinţată de părinţii mei prosperând în viitor”, a spus Grigoriu pentru ZF. El a preluat afacerea fondată de tatăl său. Datele din anuarul ZF Who’s who în business. Cei mai importanţi 1000 de oameni din business arată că antreprenorul băcăuan a aboslvit cursurile Concordia University din Montreal, Canada.

Unul dintre puţinii mari industriaşi ai României

Valer Blidar este unul dintre puţinii români care deţin fabrici construite în perioada industrializării masive a României din anii ’70-’80. De peste un deceniu, el face afaceri în domeniul feroviar. De profesie inginer, fără să practice această meserie, Blidar a intrat în afaceri după revoluţie, când a început să producă subansambluri pentru vagoane şi să se ocupe şi de construcţii industriale.

Primul milion de euro l-a făcut după un an de activitate.

Astra Vagoane Călători apare în datele de la Registrul Comerţului ca fiind înfiinţată în 1998, iar anul trecut devenea una dintre cele mai mari companii antreprenoriale pornite în acel an după ce a ajuns la afaceri de 290 de milioane de lei.

Cum s-a ajuns aici?

În 1921 ia naştere societatea Astra, prima fabrică românească, având ca obiect de activitate fabricarea de vehicule de cale ferată, locomotive, tramvaie, automobile, autocamioane, tractoare, maşini agricole, iar după cel de-al doilea război mondial, societatea este naţionalizată şi reorganizată sub denumiri precum „Fabrica de Vagoane Arad” sau „Uzinele de Vagoane Arad”. Fabrica produce vagoane pentru piaţa internă şi exportă pe toate cele cinci continente şi asigură şi întregul parc de rame al METROREX Bucureşti. În ’90, an în care se transformă în societate pe acţiuni, compania include două fabrici: una de vagoane de călători şi cealaltă de vagoane de marfă. Fabrica de vagoane de călători se organizează ca şi centru de profit separat, dar fără personalitate juridică. În 1998 are loc separarea completă a unităţilor de afaceri, în vagoane de călători şi vagoane de marfă, prin crearea unei noi entităţi juridice, Astra Vagoane Călători –Arad.

De atunci, Blidar a câştigat contracte în Brazilia, dar şi în Cehia sau Italia.

Blidar mai deţine pe lângă compania Astra Vagoane Călători şi firmele Astra Vest, Sirv Titu, fabrica de marmură Marmura Bucureşti, Tristar Bucureşti şi Banca Feroviară.

Businessul mai puţin vizibil al familiei Rapotan

În 2013, la gala „ZF 15 ANI”, Angelica Rapotan primea premiul Antreprenoriat feminin de 15 ani pentru implicarea sa în businessul companiei Fierctc Sibel din Galaţi - înfiinţată la fel ca şi Ziarul Financiar în 1998. Prezentă la gală, Angelica Rapotan spunea că s-ar fi aşteptat să primească un premiu pentru compania Arabesque – unul dintre cei mai mari retaileri şi distribuitori de pe piaţa materialelor de construcţii – companie pornită tot la Galaţi de familia Rapotan, la fel ca şi Fierctc Sibel.

Premiul a venit însă pentru „o soră mai mică şi mai puţin cunoscută” a Arabesque, o companie care a reuşit însă să stea la afaceri de 100 de milioane de lei şi să se adapteze la condiţiile din piaţă.

Fierctc Sibel a produs la început folie pentru mobilier, iar în 2003 şi-a extins activitatea cu producţia de materiale de construcţii, potrivit datelor de pe site-ul companiei. După ce a atacat noi segmente din piaţa materialelor pentru construcţii, compania s-a mutat în 2008 în zona industrială a municipiului Galaţi.

Anul trecut compania a raportat afaceri de 92 de milioane de lei, în scădere faţă de 2013. Cel mai bun an pentru producătorul gălăţean a fost 2010, când vânzările treceau de 120 de milioane de lei. Fierctc Sibel are peste 100 de angajaţi.

1998, un an de referinţă pentru Luchi Georgescu

Luchi Georgescu, 58 de ani, a ajuns în industria mezelurilor în urmă cu 17 ani, acesta fiind primul pas pe care l-a făcut în producţie pentru ca doi ani mai târziu să preia pachetul majoritar de acţiuni de la Vincon Vrancea, afacerea pentru care este mai cunoscută în mediul de business local.

 După ce înainte de 1990 a lucrat în domeniul comerţului exterior, după Revoluţie s-a angajat la o reprezentanţă străină specializată în export de cherestea şi fier-beton, potrivit Business Magazin.

În antreprenoriat a intrat tot printr-o companie de import export, iar Meda Prod a fost la început o adevărată aventură. 

„Înfiinţarea societăţii a fost o adevărată aventură şi totul a început cu o secţie de producţie la parterul unei vile. Aveam 40 de angajaţi la început şi făceam o tonă de mezeluri pe zi”, spunea ea. Cererea de pe piaţă de la acel moment a îndemnat-o pe antreprenoare să mărească capacitatea de producţie astfel că ea s-a văzut nevoită să reloce liniile de procesare care au ajuns în câţiva ani să ocupe un spaţiu de 1.000 de metri pătraţi.

Astăzi, afacerea lui Luchi Georgescu trece de 100 de milioane de lei. Meda Prod 98 este astăzi unul dintre cei mai mari 20 de producători de mezeluri de pe piaţa locală, industrie în care concurează cu CrisTim, Aldis sau Caroli Foods.

O familie de antreprenori a atras în acţionariat un producător cu afaceri de peste 10 mld. dolari

Gigantul american Henry Schein, una dintre cele mai mari companii veterinare din lume, cu afaceri de peste 10 miliarde de dolari anual, anunţa în iulie 2015 că a preluat 50% din acţiunile companiei româneşti  Maravet Baia Mare

Firma a fost fondată în 1998 de familia Korponay, care deţine în continuare 50% din acţiunile Maravet. În 2013 compania a fost premiată de ZF în cadrul galei „Campioni în business ai Transilvaniei şi Banatului”, alături de alte firme precum producătorul de echipamente de contorizare AEM şi producătorul de carne de pui Transavia.

Maravet a avut anul trecut o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei (circa 27 mil. euro), în creştere cu 20% comparativ cu anul precedent, arată datele de la mfinante.ro. În prezent compania, care comercializează medicamente şi suplimente veterinare, aparatură şi instrumentar medical veterinar şi hrană şi accesorii pentru animale de companie, are 89 de angajaţi.

Conform datelor de pe Ministerul Finanţelor, în domeniul activităţilor veterinare - în care este prezentă şi Maravet - activează peste 2.000 de companii, cu afaceri totale de circa 580 milioane de lei (130 mil. euro). Calculele ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe arată că Maravet deţine o cotă de piaţă în valoare de 20% pe acest segment. Astfel, gigantul american şi-a adjudecat o felie importantă din această piaţă care în criză a crescut cu aproape 40% în valoare.

La numai trei luni de la achiziţie, americanii au adus şi primii bani în businessul din România. Datele de la Registrul Comerţului arată că Henry Schein a făcut în septembrie o majorare de capital de 9 milioane de euro la Maravet. Nu au fost făcute încă publice detalii despre natura investiţiei, dacă suma investită în majorarea de capital este cea rezultată în urma tranzacţiei sau dacă este vorba despre o investiţie nouă.