Cifrele arată încă o dată că în ultimii ani marcaţi de scăderea consumului deschiderile de noi magazine au reuşit să menţină pe trend uşor ascendent afacerile jucătorilor din comerţul modern, însă vânzarea pe metru pătrat a fost în declin continuu. Cele 12 reţele de magazine au investit în ultimii patru ani 1,5-2,5 miliarde de euro pentru a-şi majora suprafaţa de vânzare cu circa 80%, arată o analiză a ZF.
„Expansiunea agresivă din anii de criză stă în spatele scăderii vânzărilor per metru pătrat. Multe reţele au considerat că este o perioadă optimă pentru a se extinde pentru că este mai ifetin, ele mizând pe o creştere a vânzărilor pe metru pătrat în perioada următoare. Vânzarea pe metru pătrat va reveni pe creştere însă nu în următorul an, ci pe termen ceva mai lung. Nu se vor mai atinge însă nivelurile din anii de boom când piaţa era foarte condensată şi puţin extinsă“, spune Marcelo Mihai, senior consultant pentru compania de consultanţă în management Geva&Company.
Suprafaţa totală a comerţului modern s-a extins în criză cu 80%, până la 1,8 mil. mp, în timp ce vânzările au scăzut în aceeaşi perioadă cu circa 40%, semn că străinii au reuşit să atragă noi consumatori şi să acopere noi pieţe. Criza financiară şi scăderea apetitului de consum din ultimii ani şi-au spus însă cuvântul.
Lanţurile de retail au început să se extindă tot mai agresiv în anii de criză când au încercat astfel să acopere noi pieţe, să găsească noi cumpărători pe pieţele dominate până atunci de magazinele din comerţul tradiţional. Astfel, în fiecare an de după 2008 reţelele au deschis 100-200 de magazine pe an în care au investit sute de milioane de euro.
Vânzări la jumătate
Expansiunea a erodat însă vânzarea pe metru pătrat, un exemplu în acest sens fiind Metro Cash&Carry, care potrivit calculelor ZF se află pe prima poziţie în top, cu o medie a vânzărilor de 5.350 de euro. Valorea vânzărilor per metru pătrat a scăzut cu 42% faţă de 2008, ultimul an de boom.
ZF a calculat vânzarea pe metru pătrat primar, jurnalistic, fără a ţine cont de data de deschidere a magazinelor. Este astfel evident că în cazul unor reţele care au mizat pe T4 pentru deschiderea de magazine, vânzările reale pe metru pătrat sunt mai mari. Pentru reţelele care au deschis magazine în 2012, rezultatele pe metru pătrat în unităţile nou deschise sunt sub medie, în cazul unităţilor pe suprafaţă mare, cum este cazul hipermarketurilor, fiind nevoie de chiar peste un an pentru a ajunge la maturitate. Un exemplu în acest sens este grupul german Kaufland, care a deschis zece hipermarketuri în 2012. La polul opus, ultima deschidere a Metro Cash&Carry a avut loc în 2011.
„În comparaţie cu concurenţii, Auchan şi Real se poziţionează la jumătatea clasamentului atunci când se analizează cifra de afaceri pe metru pătrat“, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei care analizează impactul tranzacţiei Auchan-Real asupra pieţei locale. Reprezentanţii instituţiei spun de asemenea că calculul a fost făcut fără a se ţine cont de data de deschidere a magazinelor din 2012 şi de faptul că acestea nu au atins potenţialul maxim.
Potrivit calculelor ZF, Auchan a avut vânzări per metru pătrat de 3.946 euro anul trecut, cu puţin peste cele ale Real, cifre care într-adevăr îi poziţionează la jumătatea clasamentului condus de Metro Cash&Carry, Carrefour şi Kaufland. Lanţul german de hipermarketuri preluat de către Auchan a suferit scăderi mari (de circa 40%) ale vânzărilor per metru pătrat în criză.
Au apus vremurile cu vânzări de 10.000 de euro/mp
În anii de boom lanţurile de hipermarketuri precum Carrefour ajungeau şi la vânzări de 10.000 de euro per metru pătrat, cifră ce plasa piaţa locală pe locul doi în Europa după Franţa. În cazul supermarketurilor cifrele depăşeau chiar 7.000 de euro/mp, cum era cazul Billa. Aceste cifre sunt astăzi istorie.
