1. Isărescu: Când se vorbeşte de nevoile sociale, seuită aspectul financiar. Dar banii nu cad din cer. Mărimeaşi tendinţa de creştere a deficitului bugetar arată că aceste estestructural şi nu poate fi corectat doar prin reluarea creşteriieconomice, fiind necesare măsuri de ajustare, a declaratguvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Fără să pronunţe cuvântul pensii, guvernatorul vorbeşte desprelegi juridice care nu mai sunt acoperite de condiţiile economice,respectiv nu mai pot fi susţinute financiar.
"Adevărul financiar poate să fie cinic, nemilos, dar apare şitendinţa cealaltă, de a se vorbi ca imperativă despre nevoilesociale şi să nu se vorbeascădeloc despre aspectul financiar.Acesta e fie inabordabil, fie banii pică din cer. E foartepericulos, banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar dintiparniţă aşa cum cred unii. Inseamnă resursă acumulată", afirmăIsărescu.
El a arătat în discursuri recente că problema pensiilor, preamari pentru capacitatea actuală a economiei de a produce venituri,ajunge să fie rezolvată prin "inflaţie corectivă", în condiţiile încare Curtea Constituţională a respins măsura Guvernului de reducerecu 15%.
2. Fără banii de la FMI, România intra încolaps. Sectorul privat a reuşit să se ajusteze imediatdupă începerea crizei, însă statul nu a reuşit să îşi diminuezecheltuielile, ceea ce a făcut necesară apelarea la împrumutul de laUniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, spune LucianCroitoru, consilier al guvernatorul BNR.
"Sectorul privat a făcut reducerile necesare imediat după criză,dar statul nu a putut şi a fost nevoie de FMI, ca să facă ce? Săsalveze statul, să spunem adevărul, am fi intrat în faliment. Darl-a ajutat cu preţul de a face ajustările acolo unde e necesar",spune Croitoru. El apreciază că statul a fost prea mare faţă denevoile economiei inclusiv în perioada 2005-2008, însă în aceaperioadă intrările mari de capitaluri private au mascat aceastărealitate.
Croitoru notează că sectorul privat a fost cel care a creatdeficitul extern şi îndatorarea mare externă în anii de boom, darstatul nu a putut să se ajuteze suficient de rapid după începutulcrizei.
3. Nokia ajunge pe locul doi în topul exportatorilor dinRomânia. Divizia românească a producătorului finlandez detelefoane mobile Nokia a ajuns pe locul doi în topul exportatorilordin România, devansând companii precum Rompetrol Rafinare sauArcelor Mittal, conform Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şiImportatorilor din România (ANEIR).
Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor Români(ANEIR) a elaborat un top al primilor 100 de exportatori înperioada 1 ianuarie-30 aprilie, constatând că aceştia au realizat53% din totalul livrărilor pe pieţe externe.
Pe primul loc s-a aflat Automobile Dacia. În top 10 se numărătrei companii din sectorul petrolier: Rompetrol Rafinare (3), OMVPetrom (5) şi Petrotel-Lukoil (6). Producătorul de oţelArcelorMittal Galaţi s-a situat pe locul 4.
4. Guvernul vrea să vândă la bursă câte 15% dinacţiunile Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Guvernulintenţionează să vândă la bursă câte 15% din acţiunile operatoruluisistemului naţional de transport al electricităţii Transelectrica(TEL), transportatorului de gaze Transgaz Mediaş (TGN) şiproducătorului de gaze Romgaz Mediaş, la care va derula o ofertăpublică secundară iniţială.
Ofertele publice de vânzare vor fi derulate de intermediariselectaţi prin licitaţie, ţinând seama de criterii de calitate şicost ale serviciilor, se arată în proiectele de hotărâre de guvernpentru cedarea participaţiilor.
La Transelectrica, statul deţine prin intermediul MinisteruluiEconomiei un pachet reprezentând 73,68% din acţiuni, iar laTransgaz controlează 73,51% din titluri, ambele companii fiind dejalistate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Pe lista pregătită de Guvern a fost inclusă şi compania Romgaz,unde statul deţine 85,01% din acţiuni.
5. Prima zi de creştere din această săptămână pentruBursa de la Bucureşti. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) aîncheiat prima şedinţă pe verde din această săptămână cu un indicecompozit BET-C în creştere cu 0,52%, lichiditatea pieţeimenţinându-se încă scăzută, la 2,63 milioane euro (11,24 milioanelei).
Indicele BET, al celor mai lichide zece companii tranzacţionatela Bursa, a avansat cu 0,76%, în timp ce societăţile de investiţiifinanciare (SIF), grupate în cadrul indicelui BET-FI, au urcat înmedie cu 2,03%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
