Conferinţa „Joburi noi, meserii vechi“. Trei din zece angajaţi din România vor ajunge să lucreze în economia colaborativă în următorii cinci ani

Paul Neagoe, business manager la OLX: Provocarea principală a angajatorilor este modul în care înţeleg şi se adaptează la ce fac noile tehnologii şi la cum creează dinamica diferită din piaţă prin care oamenii pot să îşi suplimenteze veniturile.

În 2019, numărul de salariaţi a de­păşit pragul de 5 milioane, po­trivit Inspecţiei Muncii, iar noile joburi - livrator, şofer ride-sharing, vlogger, freelancer, youtuber - reprezintă o portiţă pentru candidaţii care doresc să-şi supli­men­teze veniturile sau care doresc să lucreze într-un domeniu nou. Platforme precum Glovo, Free Now sau Bolt au conturat economia colabo­rativă, prin faptul că aduc la un loc cererea cu oferta şi pun la dispoziţia candidaţilor de pe piaţa muncii joburi noi şi atractive.

Antreprenori şi oa­meni de business pre­zenţi în cadrul con­ferinţei „Joburi noi, meserii vechi“, organizată de Business Magazin în parteneriat cu OLX, sunt de părere că în următorii cinci ani aproximativ 30% din anga­jaţi vor lucra în economia colaborativă.

„Economia colaborativă va creşte ca pondere, iar din totalul celor 5 mili­oane de angajaţi cel puţin 25% - 30% vor lucra în economia colabo­rativă. Dar trebuie să luăm în calcul schimbările legislative şi alte fluctuaţii“, a spus Andrei Frunză, CEO al Free Now.

Pe piaţa locală a muncii, anul 2019 a fost unul condus de lupta pentru atragerea talentelor, ceea ce a dus la o diversificare a pachetelor salariale, dar şi la o creştere salarială, iar 2020 se anunţă a fi similar, având în vedere deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă angajatorii din România.

Totuşi, noile tehnologii pot ajuta atât candidaţii, cât şi angajatorii, iar cei care ştiu să fie flexibili şi deschişi spre noile joburi pot folosi noile tehnologii pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a-şi dezvolta abilităţile, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul conferinţei „Joburi noi, meserii vechi“.

„Tehnologia ne aju­tă la două lucruri prin­cipale: ne câştigă timp şi ne deschide uşi. Tehnologia ne ajută să câştigăm o sumă suplimentară pe lângă jobul curent, ne deschide uşi pentru un număr mai mare de anunţuri de recrutare, ne ajută să ne docu­mentăm şi să ne dez­voltăm aptitudinile. Probabil că provocarea principală este modul în care înţelegem şi ne adaptăm la tot ce fac noile tehnologii şi cum creează dinamica dife­rită din piaţă prin care oamenii pot să îşi supli­menteze veniturile, pot să caute tot ce doresc. Cum gândim modul de operare, asta e provocarea“, a spus Paul Neagoe, business manager în cadrul OLX.

Alina Gheuca, HR manager KPMG, este de părere că provocarea angajatorilor din România este legată de fericirea personalului şi de cum poate angajatorul să ofere satisfacţie echipei pe care o coordonează. „Provocarea este să ajungem să înţelegem care este acel element de bază pe care dacă l-am satisface l-ar face pe angajat mai fericit. Provocarea majoră a viitorului este acel «mental health» (sănătate mintală). Trebuie să vedem cum îi ajutăm pe angajaţi, pe oameni, să fie în echilibru cu ei şi cu tine ca angajator“, a spus Alina Gheuca. De asemenea, angajatorii trebuie să fie atenţi la nevoile candidaţilor şi trebuie să se asigure că publicul cunoaşte ofertele lor de muncă, susţine Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Cteam.

„Provocarea mare pe care o avem este cu tinerii. Trebuie să fim atenţi la elevii de liceu şi la implicarea pe care o avem în educarea lor şi aducerea şi ţinerea lor într-o realitatea concretă. Una dintre probleme este că ei nu ştiu ce joburi sunt sau în ce direcţie să se îndrepte. Cei care sunt în licee bune pleacă în proporţie de 80%. Ei sunt hotărâţi şi susţinuţi de fanilii să plece la facultate în alte ţări. Iar cei care nu sunt în licee de top nu ştiu unde să se ducă la muncă şi îngroaşă rândurile şomajului. Noi ne plângem că nu avem oameni, aducem oameni din alte ţări, dar trebuie să ne uităm şi la aceşti oameni. Asta mi se pare provo­ca­rea. Să nu aşteptăm să se facă, ci să par­ticipăm direct“, a men­ţionat Oana Botolan Datki.

În 2019, numărul anunţurilor de angajare postate pe platforma OLX a stagnat în jurul a 500.000 de joburi, însă numărul candidaţilor şi activitatea aces­tora au crescut, arată „Indexul locurilor de muncă“, un studiu anual realizat de OLX.

„Pe parcursul unui an sunt postate pe platforma OLX aproximativ 500.000 de joburi. Marea majoritate sunt în Bucureşti, undeva la 30%. În judeţele principale sunt undeva la 20.000 - 30.000 de joburi, faţă de Bucureşti, care înregistrează peste 100.000 de anunţuri de joburi. Dacă numărul anunţurilor de angajare a rămas stabil în 2019 faţă de acum doi ani, numărul de candidaţi şi de aplicaţii înregistrate pe platforma OLX a crescut cu 25%, ajungând la 17 milioane de aplicaţii în 2019“, a adăugat Paul Neagoe. El a adăugat că în 2019 pe parcursul unui proces de recrutare can­didaţii au aplicat în cadrul a 10 companii. „În 2019 a crescut atât numărul candidaţilor, cât şi activitatea lor. Practic, candidaţii se uită la mai multe joburi, le compară, vorbesc cu mai mulţi angajatori. Spre exemplu, un candidat aplică în medie la 10 joburi diferite într-un proces de recrutare.“

De asemenea, salariile au cunoscut majorări de 15% anul trecut, faţă de 2018, astfel că salariul mediu a depăşit 3.000 de lei net pe lună în 2019, cele mai mari salarii fiind în industria IT. „Com­paniile oferă salarii mai mari, iar pe anu­mite posturi salariile cresc spectaculos. În toamna anului trecut, pentru postu­rile din IT - specialişti şi experţi - salariile au crescut cu 60% şi chiar 80%. Sunt cazuri izolate, sunt anumite posturi unde vedem creşteri spectaculoase pen­tru că sunt joburi în care se fac multe angajări, unde apare şi fluctuaţie salarială“, a spus Oana Botolan Datki.