ZF 24

​De ce este importantă testarea rapidă a pacienţilor cu simptome şi primirea rezultatelor rapid: În cazurile grave, câteva ore pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte

​De ce este importantă testarea rapidă a pacienţilor cu simptome şi primirea rezultatelor rapid: În cazurile grave, câteva ore pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte

Autor: Alexandra Cepăreanu

04.04.2020, 00:02 651

Până la confirmarea infecţiei cu coronavirus, pacienţii cărora li se recoltează probe pentru testare nu pot fi trataţi cu medicaţia specifică COVID-19, a spus pentru ZF Virgil Musta, medicul epidemiolog care face parte din echipa care se ocupă de pacienţii cu coronavirus în spitalul de boli infecţioase Victor Babeş din Timişoara.

„Pentru formele severe de coronavirus pot să conteze orele în care pacientul ajunge la spital, este internat, confirmat pozitiv şi tratat. Pentru că dacă se pierde prea mult timp de la recoltare până la primirea rezultatelor situaţia se poate agrava. Pentru formele uşoare nu contează foarte mult”, a spus medicul Virgil Musta.

Astfel, chiar dacă persoanele care ajung la spital sunt considerate suspecte de infectare cu coronavirus şi li se recoltează probe în vederea testării, în timpul în care se aşteaptă rezultatele testelor, medicii nu pot aplica schema de tratament avizată pentru infecţia cu coronavirus.   

„Dacă pacientul prezintă insuficienţă respiratorie poţi să îi dai medicaţie care să producă bronho-dilataţie, poţi să îi dai medicaţie de tuse dacă tuşeşte, dacă face febră îi dai medicaţie pentru febră şi aşa mai departe. Dar nu se dă medicaţia specifică pentru infecţia cu coronavirus pentru că poate avea doar o gripă, poat fi altă infecţie virală cu simptomatologii asemănătoare. Doar când este depistat pozitiv pentru coronavirus, atunci se administrează medicaţia specifică”, a spus Virgil Musta.

Ziarul Financiar a contactat toate spitalele judeţene din ţară pentru a vedea care este capacitatea României de testare şi care este timpul de obţinere a rezultatelor.

Din 21 de spitale care au răspuns solicitărilor ZF, doar patru spitale deţin în interiorul unităţilor medicale aparate de tip PCR pentru testare care garantează şi posibilitatea obţinerii unui rezultat în câteva ore. Însă, celelalte 19 spitale trimit probele recoltate în alte unităţi medicale, care pot oferi rezultatele în câteva zile – de la 24 de ore până la patru zile.

„Nu avem încă nici un aparat de testare PCR, s-a finalizat procedura de achiziţie, îl vom avea până pe data de 19 aprilie. Zilnic prelevăm în jur de cinci probe pentru testele de coronavirus pe care le trimitem spre prelucrare la Clinica de Boli Infecţioase Iaşi. Rezultatul ne parvine în 2-3 zile”, a tarsnmis Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

De asemenea, Spitalul Judeţea de Urgenţă Vaslui primeşte rezultatele şi în 3-4 zile. „Nu avem niciun aparat de tip PCR în acest moment. Avem promisiuni de la furnizori că pe data de 10 aprilie îl vom avea. Acum recoltăm şi trimitem la centrul din Iaşi, iar rezultatele vin în funcţie de test. Dacă este urgenţă de pacient cu suspiciune, insistăm şi se trimit răspunsurile într-un timp corespunzător. La testele care sunt pozitive suntem anunţaţi mai repede, cam în două zile, la restul în 3-4 zile”, a spus Ana Rinder, manager SJU Vaslui.

Potrivit medicului Virgil Musta, tratamentul specific pentru infecţia cu COVID-19 este format din „antivirale şi imunomodulatori”, iar acestea „nu se pot folosi înainte să ştim că pacientul este infectat cu coronavirus.”

„Protocolul prevede următoarea schemă. Pacienţii sunt internaţi ca infecţi cu coronavirus după ce avem rezultatele şi doar dacă acestea sunt pozitive. Până atunci nu pot fi trataţi specific pentru că nu figurează cu această infecţie, dar se tratează simptomatic. Pentru persoanele care sunt depistate pozitiv cu coronavirus, protocolul prevede scheme diferite de terapie în funcţie de forma bolii şi de comodităţile specifice pe care le are”, a explicat Virgil Musta. În Timişoara au fost vindecaţi 58 de pacienţi.

În România au fost anunţate zeci de cazuri de pacienţi cu coronavirus care au murit înainte sau în aceeaşi zi în care medicii au primit rezultatele probelor care confirmau pozitiv la infecţia cu coronavirus persoanele deja decedate.

Spre exemplu, Grupul de comunicare strategică a anunţat despre decesul cu numărul 50 – „femeie, 60 de ani, jud. Hunedoara. În data de 26.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara. Data confirmării: 30.03.2020. Data deces: 29.03.2020 - Spital Municipal Hunedoara Sectia ATI.” Sau „bărbat, 62 ani, jud Suceava, recoltat în 25.03.2020, confirmat în 31.03.2020, decedat în 25.03.2020.”

Acestea sunt doar două exemple care arată că lipsa de aparate de testare şi aflarea rapidă a rezultatelor testelor sunt factori care agravează pandemia de COVID-19 şi transformă spitalele judeţene în focare de infecţie, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, intrat în carantină la sfârşitul lunii martie.

De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale a preluat conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, după ce managerii şi-au dat demisia în urma haosului generat de modul în care a fost gestionată pandemia de COVID-19. Până la acest moment, Suceava înregistrează 866 de cazuri de pacienţi infectaţi cu coronavirus, din care 318 sunt cadre medicale ce lucrează în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava.

În acest context, în cursul zilei de astăzi, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a anunţat că pe teritoriul României sunt trei focare -Suceava, Arad şi Deva.

„În acest moment avem 3 focare de infecţie în Suceava, Arad şi Deva. În două dintre acestea am fost personal să verific situaţia şi urmează, în perioada următoare, şi Deva. Voi merge în fiecare regiune să verific personal cum stau lucrurile şi să lucrez cu colegii mei pentru remedierea deficienţelor”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

Însă, sunt şi cazuri în care, în ciuda faptului că în cadrul spitalului se fac teste pentru coronavirus, iar rezultatele pot fi aflate în decurs de 4-5 ore, pacienţii nu rezistă şi apar pe lista de decese a Grupului de comunicare strategică.

Un exemplu este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, unul din cele patru spitale judeţene care are aparatura necesară pentru a face teste pentru coronavirus.

Potrivit Grupului de informare strategică, un pacient internat „în SJU Galaţi în 26.03.2020, recoltat pentru COVID-19 în aceiaşi zi. Rezultat pozitiv în 26.03.2020. Decedat în 3.04.2020.”

Din datele centralizate anunţate de Grupul de informare strategică, reiese că jumătate din decesele anunţate au fost confirmate cu diagnostic COVID-19 după ce persoanele testate au decedat.

Ziarul Financiar a scris încă de la începutul pandemiei de COVID-19 că este nevoie de organizare şi un centru de comandă care să gestioneze activitatea unităţilor sanitare în lupta impotriva răspândirii coronavirusului, pentru ca haosul să nu se răspândească în unităţile medicale, iar medicii şi personalul medical să poată ajuta pacienţii care au nevoie.

Astăzi, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a anunţat printr-o declaraţie de presă că spitalele care se aflau în subordinea autorităţilor administrative publice locale sunt transferate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, pe perioada declarată de pandemie cu coronavirus.

„Guvernul României a decis ca, pe perioada pandemiei, toate unităţile sanitare care se aflau în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale să fie transferate în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Va fi transferată inclusiv activitatea de numire sau revocare a persoanelor care ocupă funcţii de conducere”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

AFACERI DE LA ZERO