GlaxoSmithKline (GSK), companie aflată pe locul ÅŸase în topul celor mai mari jucători din inÂdusÂtria locală de medicaÂmenÂte, a sponsorizat anul trecut particiÂparea a 211 medici români la 40 de congrese internaÅ£ionale, aceasta fiÂind prima companie ce face publice astÂfel de date. GSK nu a precizat cât a chelÂtuit cu aceste sponsorizări.
O altă firmă din top 10, care nu a doÂrit însă să-i fie precizat numele, a spus că a sponsorizat doi medici reziÂdenÅ£i pentru participarea la două conÂgrese internaÅ£ionale, ca parte a unui proÂiect mai vechi. Sumele cheltuite au fost de aproximativ 2.500 de euro.
Terapia Ranbaxy a spus că nu sponsorizează participarea medicilor la congrese internaţionale.
Nicio altă companie din top 10 nu a dorit să precizeze câţi medici a trimis la congrese în afara ţării în 2012 şi sumele cheltuite. GSK are o cotă de piaţă de aproape 5%. Dacă se consideră că GSK trimite 5% din numărul total de medici din România la congrese în afara ţării, rezultă că în total firmele de medicamente sponsorizează peste 4.000 de medici anual.
Sute de congrese internaÅ£ionale sunt organizate anual în lume. Spre exemÂplu, al 6-lea Congres Mondial de Chirurgie Pediatrică s-a Å£inut la Cape Town (Africa de Sud) în februarie, urmăÂtorul urmând să aibă loc în 2017 la IstanÂbul (Turcia). Al 15-lea Congres MonÂdial de Cancer Gastrointestinal a avut loc la Barcelona (Spania) în iulie. Anul viitor va avea loc la Melbourne (AusÂtralia) Congresul Mondial de Cancer.
ÃŽn Româna, discuÅ£iile despre partiÂciÂparea medicilor la congrese internaÂÅ£ioÂnale au apărut în 2009, în cazul gripei porcine, când 21 de medici care au participat la un congres de diabet în Mexic au fost testaÅ£i la întoarcerea în Å£ară pentru a vedea dacă au virusul.
În România cheltuielile statului cu medicamentele au crescut cu 150% în intervalul 2006 – 2012 până la 6,76 mld. lei (1,5 mld. euro).
De ce sponsorizează companiile farmaceutice participarea medicilor la congrese în afara ţării
ReprezentanÅ£ii GSK România spun că din cauza constrângerilor bugeÂtare, într-o Å£ară ca România, care are o situaÅ£ie dificilă din punctul de veÂdere al alocării de resurse, instituÅ£iile nu îşi permit să finanÅ£eze participarea medicilor la congrese, dar că aceste conÂgrese sunt importante pentru eduÂcaÂÅ£ia medicilor ÅŸi pentru schimbul de exÂperienţă. Compania a mai spus că din aprilie anul trecut a implementat un mod de lucru diferit pentru a eliÂmina conflictul de interese, astfel că sponÂsorizează medici pe baza unei apliÂcaÅ£ii trimise pe site-ul propriu, care apoi este evaluată de către o comisie. ReprezentanÅ£ii GSK au mai spus că apliÂcaÅ£iile sunt gestionate de către deÂparÂtamentul medical ÅŸi că deparÂtamentul comercial nu este implicat.
De ce sunt importante congresele medicale
„Este foarte important să mergi la congrese internaÅ£ionale pentru că iei legăÂtura cu oameni care mai fac cerceÂtare în lumea asta. ÃŽnveÅ£i multe lucruri la care altfel ar fi greu să ajungi. Toate inÂformaÅ£iile de la congres sunt apoi publicate, însă ajungi să plăteÅŸti ÅŸi
100 de euro ca să ai acces la un articol. Pentru profesori este cu atât mai important să ajungă la congrese, pentru că aici se discută toate noutăţile ÅŸi ar fi jenant ca dacă nu participă să fie cineva mai tânăr care ÅŸtie lucrurile acestea“, spune un medic rezident din BucureÅŸti care până acum nu a participat la niciun congres internaÅ£ional sponsoriÂzat de către o companie farma.
El afirmă că de obicei medicii mai vechi, liderii de opinie, sunt cei sponsorizaţi.
Medicul spune că în lipsa unor astfel de sponsorizări, cheltuielile sunt foarte mari. Spre exemplu, la un conÂgres de pediatrie care se Å£ine în această toamnă la Lyon (FranÅ£a) doar taxa de partiÂcipare este de 200 de euro, la care se adaugă ÅŸi cheltuielile de transport, cazare ÅŸi masă.
Vasile Astărăstoae, preÅŸedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), spune că la nivelul instituÅ£iei nu există o situaÅ£ie centralizată cu priÂvire la numărul de medici care au fost sponsorizaÅ£i pentru a participa la congrese internaÅ£ionale.
„Cel mai bine ar fi să se constituie un fond centralizat, iar fiecare comÂpaÂnie să verse sumele de bani (pe care le-ar folosi pentru sponsorizări – n.red.), care să fie gestionate de reprezentanÅ£i ai Colegiului Medicilor ÅŸi ai companiÂilor farmaceutice. ÃŽn acest fel ar beneÂfiÂcia toată lumea, nu doar liderii de opiÂnie“, a spus Astărăstoae. El a adăugat că „toată lumea a fost de acord cu proÂpuÂnerea, dar că au apărut dificultăţi când s-a dorit ca proiectul să fie pus în practică“.
Fundeni vrea să publice pe site sponsorizările medicilor
Carmen Orban, managerul InstituÂtuÂlui Clinic Fundeni, spune că la nivelul instiÂtuÅ£iei se adună aceste informaÅ£ii penÂtru a le face publice pe site-ul proÂpriu. Orban a explicat că sunt unele companii farmaceutice care soliÂciÂtă acordul conducerii spitalului penÂtru a sponsoriza participarea medicilor la congrese internaÅ£ionale, dar nu toate fac acest lucru. „Nu există deocamdată o însumare a acestor participări“, a spus Carmen Orban.
Ea a precizat că pe lângă concediul de odihnă medicii au anual zece zile de concediu pentru pregătire profesională.
„Din salariu medicii nu îşi pot perÂmiÂte să plătească participarea la conÂgrese internaÅ£ionale“, a mai spus Orban.
O altă opÅ£iune ar fi ca Ministerul Sănătăţii sau Casa NaÅ£ională de AsiguÂrări de Sănătate (CNAS) să sponsoÂrizeÂze participarea medicilor la congreÂse. Ministerul nu a răspuns la întreÂbările ZF până la închiderea ediÅ£iei.
Pe de altă parte, reprezentanÅ£ii CNAS au spus că instituÅ£ia „nu este implicată în sponsorizarea medicilor pentru participarea la congrese, în regleÂmentarea relaÅ£iei dintre medici ÅŸi companiile farmaceutice în legătură cu participarea la congrese internaÅ£ionale ÅŸi nu deÅ£ine informaÅ£ii referitoare la sponsorizările medicilor de către companiile farmaceutice.“
„Conform actelor normative care regleÂmentează activitatea CNAS ÅŸi a caselor de asigurări de sănătate teriÂtoriale, relaÅ£iile dintre casele de asigurări ÅŸi medici sunt relaÅ£ii contractuale de furnizare a serviciilor medicale penÂtru asiguraÅ£ii sistemului de asigurări de sănătate“, se arată într-un răspuns semnat de biroul de presă.
Din 2016, companiile vor face publice sumele cheltuite pentru congresele medicilor
Producătorii de medicamente grupaÅ£i în ARPIM (AsociaÅ£ia Română a Producătorilor InternaÅ£ionali de Medicamente) vor fi obligaÅ£i să facă puÂblice sumele cheltuite cu sponsoÂrizarea medicilor de anul viitor.
Oana-Martha IgriÅŸan, director de comuÂnicare al ARPIM, spune că priÂmeÂle informaÅ£ii vor fi publice abia în 2016 (după centralizarea acestora), iar în prezent aceste date nu sunt centralizate.
„În România, subfinanÅ£area sisteÂmuÂlui sanitar se reflectă ÅŸi la nivelul salarizării cadrelor medicale, iar aceasta este una din cauzele majore pentru care medicii au un acces reÂstrâns la manuale ÅŸi tratate de specialiÂtate, la studii despre medicamente noi sau la congrese medicale în cadrul cărora se mediatizează descoÂperirile ÅŸtiinÅ£ifice importanÂte. Companiile farmaceuÂtice încearcă să acopere acest deficit de informaÅ£ii (...)“, a spus IgriÅŸan.
Pe site-ul instituÅ£iei sunt însă disponibile informaÅ£ii legate de sponsorizările acordate asociaÅ£iÂilor de pacienÅ£i, datele fiind centraliÂzaÂte pentru fiecare din anii 2010 – 2011 – 2012. ÃŽn total, companiile din ARPIM au cheltuit 650.000 de euro anul trecut pentru sponsorizarea asociaÅ£iilor de pacienÅ£i.
Ce se întâmplă în China
Unii angajaţi ai GSK din China ar fi organizat o excursie de trei zile în care toate cheltuielile au fost acoperite de companie pentru un grup de 30 de doctori, într-o destinaţie de top din China, scopul fiind de a-i determina să înceapă prescrierea unui medicament al companiei, scrie Wall Street Journal. În cazul altor excursii, locurile alese ar fi fost mult mai îndepărate, precum Budapesta sau Grecia.
Autorităţile din China invesÂtiÂghează aceste practici, iar datele arată că astfel de practici au contribuit la creÅŸterea cheltuielilor cu medicaÂmenÂtele. China, ca de altfel ÅŸi alte state, se confruntă cu problema numărului reÂdus de medici, însă pentru comÂpaniile de medicamente mai puÅ£ini medici înÂseamnă o putere mai mare pentru a influenÅ£a un număr mai mare de paÂcienÅ£i, potrivit Wall Street Journal. Medicii influenÅ£i erau targetaÅ£i indiviÂdual ÅŸi erau identificaÅ£i în special prin intermediul evenimentelor. Odată ce relaÅ£ia se „cimenta“, angajaÅ£ii Glaxo încheiau deal-uri ÅŸi ofereau plăţi în schimbul prescrierii de medicamente. Existau chiar ÅŸi foi Excel completate de medici care centralizau date despre afecÅ£iunile pacienÅ£ilor ÅŸi despre mediÂcaÂmenÂtele ÅŸi dozele prescrise.
Pascal Prigent, directorul general al GSK România, spune că nu are cunoştinţă că astfel de practici ar fi avut loc în România, compania având unele dintre cele mai stricte proceduri de conformitate din acest domeniu.
„Deşi avem un sistem foarte strict, menit să detecteze orice încălcare a codului de conduită, la nivel global suntem o companie cu 99.000 de angajaţi şi, din nefericire, pot apărea situaţii, cum s-a întâmplat în China, unde se pare că anumiţi angajaţi ai GSK China, care cunosc sistemele noastre foarte bine, ar fi acţionat în afara proceselor şi reglementările noastre (…) Toleranţa noastră este zero pentru orice comportament de această natură“, a spus Prigent.
Åžeful GSK România a mai spus că regulile în cadrul companiei sunt aceleaÅŸi peste tot în lume. Verificarea acestora se face atât prin intermediul unui departament intern, format din oameni din echipa locală din BucureÅŸti (care s-a despins din departamentul de legal ÅŸi este de sine stătător), urmează un audit internaÅ£ional, iar a treia etapă o reprezintă un audit inÂterÂnaÂÅ£ioÂnal, forÂmat din auditori independenÅ£i.
Şi alte companii precum Sanofi sau Eli Lilly sunt vizate de autorităţile din China.
În România, reprezentanţii Sanofi nu au făcut niciun comentariu până la închiderea ediţiei, iar reprezentanţii Eli Lilly nu au putut fi contactaţi.
Ce spune codul etic al ARPIM
► Sponsorizarea unui eveniment şi/sau a participării la un eveniment a oricărui profesionist din domeniul sanitar este o informaţie publică; reuniunile sponsorizate de către un membru sau de către membri ai ARPIM trebuie precizate ca atare în toate publicaţiile legate de reuniuni şi în orice volume publicate ale lucrărilor reuniunii. Declaraţia de sponsorizare trebuie să fie suficient de vizibilă pentru a asigura faptul că cititorii au luat cunoştinţă de ea de la început.
► Membrul ARPIM are obligaţia să notifice grupul de etică al ARPIM asupra lor (congreselor internaţionale – n.red.), anterior derulării evenimentelor.
► Nu este permisă organizarea de evenimente (inclusiv cazarea profesioniştilor din domeniul sanitar) la hoteluri de cinci stele pentru evenimente organizate de către membrii ARPIM.
► Călătoria cu avionul (atât locală, cât şi internaţională) se face doar la clasa economică.
► Pentru mesele în afara ţării limita maximă de
cheltuieli este de 150 de euro pe zi pentru prânz plus cină.
► Este interzisă cazarea la hotelurile de cinci stele.
► Membrii ARPIM vor evita utilizarea locaţiilor renumite pentru facilităţile lor de divertisment, sportive sau pentru „extravaganţa“ lor.
Salariile medicilor între 800 şi 73.000 de lei pe lună
Un medic pediatru rezident câştigă la stat 800 de lei plus bonuri de masă şi sporuri în anumite spitale (de TBC, boli infecţioase şi altele), iar în unele cazuri bonusurile pot ajunge la 100%, adică în total 1.500-1.600 de lei.
Salariul de bază al unui medic primar din sistemul public este de 1.800 de lei, potrivit Mediafax.
Discrepanţa de venituri între medicii care intră în sistem şi cei cu vechime este extrem de mare.
La vârful ierarhiei însă, medicii renumiţi, care lucrează atât în sistemul public cât şi la privat, pot ajunge să încaseze şi 73.000 de lei (16.000 de euro) pe lună, oficial.
Companiile farmaceutice pot să sponsorizeze şi cu 20.000 de euro anual un medic considerat de elită, pentru participări la congrese, pentru activităţi de educaţie şi cercetare.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels