• Leu / EUR4.9486
  • Leu / GBP5.5502
  • Leu / USD5.1027
ZF 24

Isărescu: Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Doar nu vrem să trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plăti datoriile, îi prindem pe creditori şi le dăm foc

Isărescu: Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Doar nu vrem să trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plăti datoriile, îi prindem pe creditori şi le dăm foc

Autor: Claudia Medrega

25.07.2013, 00:06 1476

Relansarea economiei necesită „capitalizare“ la care să participe atât băncile, cât şi statul şi antreprenorii, iar „cercul vicios“ creat între stat, bănci şi clienţi nu este eliminat din cauza lipsei de încredere a băncilor faţă de clienţi, care se folosesc de procedura insolvenţei pentru a scăpa de datorii, consideră Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a reproşat ieri bancherilor că acceptă doar anumite tipuri discutabile de garanţii pentru împrumuturi, justificându-şi deciziile prin invocarea arbitrară şi uneori nefondată a „normelor BNR“.

 „Dacă dorim relansarea economiei, este nevoie de capitalizare, la care să participe cei trei actori - antreprenorii, statul şi băncile. Trebuie să participe toţi cei trei actori astfel încât să se realizeze o capitalizare sănătoasă şi pentru a se relua o creştere economică sustenabilă. «Cercul vicios» creat între stat, bănci şi clienţi nu este eliminat din cauza lipsei de încredere a băncilor faţă de clienţi“, a declarat ieri Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, la întâlnirea „Mugur Isărescu şi invitaţii săi“ organizată la banca centrală, la care au mai participat Cristian Popa, viceguvernator al BNR responsabil cu politica monetară, Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al ASF, Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, director de audit în BNR şi, desigur, guvernatorul.

Pe de altă parte, Georgescu a adus în discuţie cazurile în care unele firme se folosesc abuziv de umbrela insolvenţei, ceea ce subminează încrederea băncilor în clienţi în general.

„E o mare problemă cu legea insolvenţei societăţilor comerciale, care este permisivă. Deci, societăţile comerciale iau, se duc în insolvenţă, există anumite patternuri, case de avocatură celebre, care îi învaţă cum să fenteze băncile. Atunci băncile mai au încredere în dumnealor, mai ales că bilanţurile nu arată foarte bine? Păi, hai să privim lucrurile, că sunt multe lucruri de natură procedural-administrativă care trebuie judecate pe ansamblu“, a afirmat Georgescu.

Prim-viceguvernatorul BNR şi-a exprimat speranţa că în noul acord cu FMI va fi introdusă şi obligaţia să fie îmbunătăţită legea insolvenţei astfel încât agenţii economici să nu abuzeze de această lege.

La a unsprezecea ediţie a conferinţei organizate după acest format, şeful BNR a invitat în majoritate colegi din instituţie, dar şi de generaţie, evenimentul transformându-se într-o nouă expunere a punctelor de vedere ale unora dintre oficialii-cheie ai băncii centrale pe teme de actualitate. Pe de altă parte, BNR a stabilit cu această ocazie o premieră din punctul de vedere al comunicării externe, postând direct pe site-ul propriu înregistrarea video a conferinţei, nu doar pe canalul BNR de pe YouTube. Rămâne de văzut când va ajunge BNR şi să transmită live conferinţele guvernatorului Mugur Isărescu.

După mai bine de un an, BNR a decis la începutul lunii iulie să reducă dobânda-cheie la minimul istoric de 5% sperând că măsura va duce la „ieftinirea graduală a creditării în lei“ şi la „stimularea activităţii economice“. Nivelul ridicat al dobânzilor la creditele în lei îi descurajează chiar şi pe clienţii solvabili de la a lua împrumuturi. Stocul creditelor acordate populaţiei şi companiilor înregistra în iunie o scădere cu peste 6% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în condiţiile în care şi finanţarea companiilor a intrat în teritoriul negativ.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirmă  că procesul de dezintermediere care are loc în prezent este „normal“, „aproape natural, „când ai ajuns cu datoriile până la lift“, iar cei care au luat împrumuturi trebuie să le plătească.

„Doar nu vrem să trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plăti datoriile, îi prindem pe creditori şi le dăm foc. Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Ai ajuns la un alt nivel de creditare şi asta e regula de bază a creditului, nu iertăciunea. Dacă mai gândeşte cineva la vreo lege de iertăciuni şi murături în societatea românească, cred că opinia publică trebuie să ia poziţie“, a afirmat Isărescu.

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorităţi, până în luna octombrie, după ce guvernul a fost informat că băncile ar pierde circa 1 mld. euro.

Guvernatorul BNR a adus în discuţie şi faptul că firmele româneşti nu sunt capitalizate. „Normele de creditare se schimbă, sunt mai severe. Orice s-ar întâmpla cu dobânda, principalul este atât de împovărător raportat la mărimea capitalului unei companii astfel că orice creditor sănătos la cap să nu poată să crediteze. Companiile româneşti nu sunt capitalizate“.

Legile de „amnistie“ a debitorilor nu sunt o soluţie, în opinia lui Isărescu, băncile derulând restructurări ale creditelor, care au loc, pe baze individuale, formulă care ar trebui să continue. „Există norme echilibrate, înţelepte, de a aborda un client care are probleme financiare, dar nu printr-o iertăciune generală, pentru că principiul de bază, legalitatea, domnia legii ar fi atacate aici“, apreciază guvernatorul BNR.

În opinia sa nu este vorba doar de un blocaj al creditului, ci şi de un „blocaj mental“. „În esenţă este o criză de perspectivă, o criză de încredere în evoluţia viitoare pozitivă, chiar şi o spaimă a bancherilor care trebuie să-şi recupereze banii“.

El le-a reproşat bancherilor că nu au încredere în clienţi, chiar dacă au bani depuşi la bancă, şi acceptă doar anumite garanţii, justificându-şi decizia prin invocarea nu neapărat justificată a „normelor băncii centrale“.

Guvernatorul BNR a povestit că pentru finanţarea propriei afaceri cu vin de la Drăgăşani, bancherii îi acceptă ca garanţie doar cisternele, fără alte active, cum ar fi vinul îmbuteliat sau terenul. „Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanţii de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu şi vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanţie pământul, nu iau alte active. E şi o chestiune de încredere poate. Ce face banca cu cisternele? Le taie, le scoate precum cu furnalele Bancorexului de la sfârşitul anilor '90? Dacă îl întrebi pe cel de jos, nu pe cel de sus, adică nu pe preşedinte, pe director, zice «normele Băncii Naţionale». Mă duc la domnul Cinteză şi întreb dacă au făcut astfel de norme: «Nu domnule, ei şi le fac, noi doar le validăm»“.

Isărescu a menţionat că la firma sa capitalul este de vreo două ori mai mare decât maximul creditului circulant pe care poate să îl ia. „Cisternele sunt cea mai puţin importantă parte din unitatea de producţie, nu pământul, chiar dacă via este nouă, nici capacitate productivă, nici cash flow, nici business, numai o garanţie reală relativ dubioasă. Eu am încredere că ţin banii la voi, dar voi chiar nu aveţi deloc o brumă de încredere că nu mă apuc să vând vinul fără să fug cu el“.

Guvernatorul a adus în discuţie şi problema eliminării din bilanţurile băncilor a creditelor neperformante care durează mult în România, procesul fiind legat şi de cadul legal existent.
 

Cine să susţină creşterea economică

Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară, observă că nu doar companiile sunt necapitalizate, ci şi băncile. El consideră că va fi mult mai slabă creşterea economică, având în vedere că nu va fi susţinută de sectorul financiar.

„Nici băncile nu au capital. Sunt decapitalizate pentru că s-au jucat. Se prăbuşesc modele de business. Companiile poate nu au ştiut să se capitalizeze, au fost ignorante. Dar băncile ce au făcut? Nu am o problemă cu băncile. O spun şi bancherii centrali. Avem un sistem de intermediere financiară stricat. Ne trebuie o perioadă lungă să curăţăm şi să întremăm acest sistem“.

Guvernatorul BNR consideră că România trebuie să pună accentul în următorii 10-20 de ani pe macrostabilitate şi pe resursele interne, fiind de preferat o creştere economică de 4% pe termen mai lung, „dacă atât poate economia“, decât un avans de 7% pe o perioadă de câţiva ani. „Obiectivul principal al României pentru perioada următoare este o creştere economică moderată, echilibrată, sustenabilă, o creştere economică care creează locuri de muncă. Faţă de trecut, cuvântul sustenabilitate este esenţial, ne trebuie o creştere economică pe o perioadă cât mai îndelungată, o echilibrare a resurselor şi politicilor. Dacă accelerăm creşterea economică în perioadele pre-electorale, nu facem decât să grăbim declinul în perioadele post-electorale“.

Eugen Rădulescu, director de audit în cadrul băncii centrale, a susţinut necesitatea unui mediu „mai prietenos“ pentru afaceri, reglementări mai suple şi stabilitate fiscală. Pentru un mediu mai prietenos pentru afacerişti este nevoie de reducerea cotelor de impozitare şi măsuri de îmbunătăţire a colectării, în special la asigurări sociale.

În replică, prim-viceguvernatorul BNR, Florin georgescu, a spus că deşi mediul de afaceri solicită permanent relaxare fiscală, statul trebuie să aibă să plătească pensiile şi ajutoarele sociale, pentru că în caz contrar se destramă „pacea socială“ şi dispare macrostabilitatea.

Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a arătat că fezabilitatea implementării unui model de creştere economică sugerează un „activism“, ca şi cum am avea mai multe variante şi decidem să alegem una dintre ele. El susţine că este vorba de un „tipar de creştere economică“ pe care autorităţile spun că trebuie să îl avem, având în vedere mai ales riscurile.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9486
Diferență: 0,0141
Ieri: 4.9479
Azi: 5.1027
Diferență: -1,4809
Ieri: 5.1794
Azi: 5.5502
Diferență: 0,2384
Ieri: 5.5370
Azi: 5.2060
Diferență: -0,1821
Ieri: 5.2155