Jucătorii din industria de reciclare spun că aceste deşeuri reprezintă materia primă pentru fabricile lor, iar gestionarea lor nu trebuie asimilată unui serviciu public, ci trebuie să se desfăşoare în continuare pe o piaţă liberă. În plus, marile firme de salubritate nu au capacitatea de a asigura o marfă de calitate.
„Serviciul de salubritate nu ne asigură calitatea materialului. Oamenii care scurmă prin gunoaie chiar fac treabă mai bună şi ei chiar o fac selectiv. Aceasta este realitatea“, a afirmat Constantin Apostol, director al firmei AS Metal COM, care prelucrează 1.200 tone de deşeu de aluminiu pe lună pentru a produce materiale pentru clienţi precum grupul Renault.
Alături de alţi reprezentanţi ai industriei reciclatoare, Apostol a participat la o întâlnire cu deputaţii Iulian Iancu, Eduard Martin şi Ovidiu Iane, membri ai Comisiei de Industrii şi Servicii, pentru a-şi prezenta temerile cu privire la modificările aduse legii salubrităţii. Scandalul a pornit de la o ambiguitate din proiectul de lege, interpretată de către firmele din piaţă ca instituind monopolul în favoarea marilor companii de salubritate asupra colectării şi reciclării deşeurilor de carton, aluminiu sau plastic.
Legea de modificare şi completare a legii serviciului de salubrizare a localităţilor, adoptată de Parlament pe 4 februarie, prevede că „transportul deşeurilor municipale şi deşeurilor similare colectate separat (...) se efectuează numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale“.
Cum proiectul nu explicita termenul de deşeuri „similare“, firmele independente de colectare a deşeurilor de ambalaje au considerat că sunt eliminate din piaţă, în pofida faptului că erau autorizaţi de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului.
Şi reciclatorii s-au arătat îngrijoraţi că vor rămâne fără resursă primară, materialul preluat de la companiile de salubritate fiind de calitate slabă, nesortat şi contaminat cu alte substanţe. În prezent, doar circa 5% din cantitatea de deşeuri prelucrate de aceştia sunt preluate de la marile firme de salubritate.
„Dacă dăm 100% la cei care au realizat 5% din 2% (procentul de deşeuri colectate selectiv la nivel naţional – n. red.) vom provoca un cataclism şi noi vom rămâne fără materie primă“, a apreciat Constantin Damov, cofondator al Green Group, companie care reciclează PET-uri şi sticlă.
Pe de altă parte, deputaţii din Comisia de Industrii, cât şi preşedintele ANRSC, Doru Ciocan, au subliniat că legea nu afectează fluxul deşeurilor de ambalaje. Cu toate acestea, Ciocan a precizat că autoritatea de reglementare va emite o normă prin care să rezolve ambiguitatea din textul legii, precizând că aceasta se referă strict la deşeurile municipale colectate de companiile către care autorităţile locale au delegat serviciul de salubrizare.
Legea modificată a fost adoptată de Parlament în luna februarie, însă Preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea actului, opinând că acesta nu respectă legislaţia în materie de achiziţii publice.
Deputaţii prezenţi la întâlnirea cu industria au precizat că procedura parlamentară nu permite legislativului să se pronunţe pe altă temă decât cea sesizată de preşedinte, astfel că legea va fi adoptată probabil în forma actuală, păstrând definiţia ambiguă a deşeurilor municipale. Parlamentarii au invitat însă companiile să participe la elaborarea unui nou proiect de lege, care să reglementeze activitatea de reciclare.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.03.2014
