♦ Traderul cerea despăgubiri de 450 mil. dolari pentru denunţarea contractelor cu Hidroelectrica.
Tribunalul Arbitral Internaţional de la Washington a respins definitiv acţiunea în instanţă a companiei elveţiene Alpiq, care solicita despăgubiri de 450 milioane dolari de la statul român pentru denunţarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie a traderilor cu Hidroelectrica.
Decizia a fost emisă pe 11 august de un comitet ad hoc desemnat în conformitate cu regulile Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii de la Washington (ICSID), arată un comunicat al Ministerului român al Energiei.
Prin această soluţie a fost menţinută hotărârea din data de 9 noiembrie 2018, prin care solicitările Alpiq au fost respinse. Hotărârea pronunţată de comitetul ad hoc, format din trei arbitri, obligă Alpiq la plata cheltuielilor de judecată şi marchează soluţionarea definitivă a litigiului arbitral în favoarea statului român.
„Salutăm hotărârea definitivă a tribunalului arbitral internaţional de la Washington, ICSID, care aduce României o binemeritată victorie la peste opt ani de la startul procedurii arbitrale. Statul român a avut o conduită corectă şi şi-a respectat obligaţiile asumate fără a încălca drepturile investitorului Alpiq, iar soluţia pronunţată la Washington certifică acest fapt. Mulţumim pe această cale echipelor de avocaţi de la Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners şi Tănăsescu Gavrilă & Asociaţii pentru suportul juridic acordat pe parcursul acestui proces arbitral complex“, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei.
Alpiq Romenergie este unul dintre traderii de energie ale căror contracte au fost denunţate de către Euro Insol după deschiderea procedurii insolvenţei în 2012.
Alpiq AG a initiat în noiembrie 2014 la tribunalul arbitral ICSID o actiune împotriva României prin care cerea plata a peste 450 de milioane dolari cu titlu de despăgubiri, pretinzând încălcări ale drepturilor legate de deschiderea procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica şi denunţarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie încheiate de către traderii Alpiq cu producătorul român de energie.
Alpiq sustinea că România a nesocotit drepturile sale garantate prin tratatul bilateral de investiţii dintre România şi Elveţia (BIT, 1993) şi Tratatul privind Carta Energiei (ECT, 1994), invocând, printre altele, motive precum exproprierea investiţiei şi încălcarea obligaţiei statului de a acorda un tratament just şi echitabil.
