România ar trebui să identifice avantajele competitive pe care le are ca destinaţie turistică şi să le fructifice, turismul fiind o industrie care poate contribui semnificativ la creşterea economică, a spus ieri Taleb Rifai, secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, din care fac parte 156 de ţări, în cadrul primei conferinţe internaţionale pe turism organizată de Ministerul Turismului. La eveniment au fost prezenţi membri ai Organizaţiei Mondiale a Turismului, ambasadori şi alţi oficiali.
„România are Delta Dunării, zâmbetul localnicilor, vremea bună din Bucureşti. Dar important este ceea ce faci cu ce ai, să mobilizezi resursele pentru a crea beneficii. Nu contează ceea ce ai, contează ceea ce faci cu ce ai. Sunt multe destinaţii care nu dispun de multe resurse dar care au ştiut să creeze experienţe pentru a atrage turişti“, a spus Rifai. Anul trecut, un miliard de turişti au mers în călătorii în străinătate, potrivit datelor furnizate de Rifai. În perioada 3- 6 iulie, ministerul organizează o deplasare pentru jurnalişti străini şi români în zonele turistice Delta Dunării, Valea Prahovei, Sibiu, Sighişoara şi Alba Iulia.
Deşi are zone cu potenţial turistic, precum Delta Dunării, Transilvania, Moldova şi marile oraşe, în primele cinci luni din acest an România a primit în unităţile de cazare doar 577.000 de vizitatori străini, trafic în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceştia au înnoptat, în medie, câte două nopţi, potrivit datelor de la Instititul Naţional de Statistică.
În total, prin punctele de frontieră au fost 2,6 milioane de sosiri, în uşoară scădere faţă de primele cinci luni de anul trecut. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă s-au înregistrat 4,2 milioane de plecări ale românilor în străinătate, în creştere cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Românii lasă pe vacanţe în străinătate peste un miliard de euro anual.
Maria Grapini, ministrul IMM-urilor, al mediului de afaceri şi al turismului, a spus că obiectivul ei este să pună România pe harta destinaţiilor turistice ale lumii, prin produsele turistice pe care le are ţara noastră.
„Trebuie să vedem cum ne concentrăm pe strategia de turism. România are câteva direcţii: turismul de sănătate şi balnear, turism cultural şi marile oraşe precum Iaşi, Timişoara, Cluj, Braşov. Rolul nostru este de a promova ceea ce putem oferi“. Ea nu a oferit nicio statistică cu cifre semnificative pentru situaţia turismului românesc, precum numărul de vizitatori străini, suma chaltuită de aceştia în vacanţă sau alte date, menţionând „nu vreau să vă încarc cu cifre“. Staţiunile balneare româneşti au primit în primele cinci luni din acest an circa 8.900 de turişti străini, arată datele de la Instititul Naţional de Statistică, în timp ce Bucureştiul şi alte oraşe de reşedinţă au primit 451.000 de turişti străini în primele cinci luni din acest an.
Radu Borianu, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, a spus că România are potenţial ca destinaţie pentru turism cultural. „Avem 30.000 de monumente istorice, 31 de monumente parte din patrimoniul UNESCO, opt biserici pictate în Moldova, biserici în Maramureş. Există posibilitatea dezvoltării de trasee tematice culturale„, a spus Broianu.
Sorin Oprescu, primarul Capitalei, prezent la conferinţa internaţională, este de părere Bucureştiul are toate ingredientele pentru a fii o destinaţie turistică, „abundă în istorie şi cultură şi nu îi lipseşte eleganţa“.
„Poate că muzeele reprezintă punctul forte: Muzeul Satului, Muzeul de Artă şi Istorie (...) Bucureştiul este cel mai potrivit loc de plecare într-un tur prin România“, a precizat el. Cu toate acestea, Bucureştiul nu are nici măcar un site turistic oficial creat de primărie, aşa cum au alte capitale europene.
Înverzirea turismului va contribui la înverzirea economiei, a declarat Rovana Plumb, ministrul mediului. Ea a spus că printre proiectele care vor fi implementate se numără dezvoltarea de puncte de informare în mai multe zone din Delta Dunării, la Murighiol, Sfântu Gheorghe dar şi în comunele Caraorman, Rosetti din judeţul Tulcea. Mai mult, ea a spus că se va reabilita şi zona costieră în cadrul proiectului „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord„. După finalizarea acestui proiect, ce solicită o investiţie de 170 de mil. de euro (85% fiind din finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune), suprafaţa plajei va creşte cu peste 33 de hectare între Mamaia şi Eforie. Investiţia ar putea să fie finalizată la sfârşitul anului 2015, urmând ca ulterior să înceapă un proiect similar şi în zona de sud a litoralului.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
