Romania a intrat în 2013 pe “radarul” şefilor marilor instituţii financiare internaţionale, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jim Yong Kim, preşedintele Bancii Mondiale, Sir Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) ajungând în acest an la Bucureşti.
România este unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană, care continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale şi se află pe locul al treilea ca volum al investiţiilor în portofoliul BERD , fiind şi un client important al Bancii Europene de Investiţii.
După ce în luna martie a ajuns la Bucureşti Werner Hoyer, preşedintele BEI, la începutul lunii mai a venit în Romania Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, iar Sir Suma Chakrabarti, preşedintele BERD, a aterizat la Bucureşti în luna iunie. Dupa vizita celor trei mari şefi de instituţii financiare internaţionale a ajuns în Romania Christine Lagarde, directorul general al FMI. A fost pentru a treia oară după 1990 când un şef al FMI a vizitat Bucureştiul.
În conjunctura mondială actuală, caracterizată prin creştere economică lentă, volatilitate ridicată pe pieţele financiare, un declin al investiţiilor străine şi o intensificare a rolului instituţiilor financiare internaţionale, apar întrebări legate de coincidenţa venirii celor patru „mari şefi“ ai instituţiilor financiare la Bucureşti, de semnificaţia şi de impactul vizitelor celor trei şi dacă nu cumva România ar avea nevoie şi de vizita unor mari şefi de companii şi bănci private din lume, care să susţină proiecte pe piaţa locală.
Interesul celor patru mari finanţatori multilaterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat: FMI şi Banca Mondială s-au poziţionat imediat după 1990 drept principali creditori ai României şi au susţinut uriaşul pachet de circa 20 mld. euro din 2009, în timp ce BERD a ajuns începând din 1991 la un volum de business de peste 6 mld. euro. Şi BEI a împrumutat România cu circa 10 mld. euro de-a lungul anilor. Anul acesta Banca Europeană de Investiţii a semnat pentru România finanţări în valoare de aproximativ jumătate de miliard de euro, în creştere cu aproape 50% faţă de 2012, iar pentru anul viitor are în vedere o nouă suplimentare a fondurilor împrumutate, până la 600 - 700 mil. euro
În ultimii patru ani, 90% din banii noi din exterior care au mai venit în România au fost împrumutaţi de către stat, iar firmele private şi băncile mai degrabă îşi reînnoiesc liniile de finanţare. Datoria externă totală, care include atât datoria statului, cât şi pe cea privată, oscilează în jurul pragului de 100 mld. euro, faţă de 21 mld. euro în decembrie 2004 şi 72 mld. euro în decembrie 2008.
Nevoia permanentă de asistenţă din partea unor instituţii precum Banca Mondială şi FMI vădeşte slăbiciuni mari la nivelul capacităţii administrative a autorităţilor şi expertizei – mai ales pe zona politicilor economice şi fiscale. Înainte de criză FMI ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice în fel şi chip raţiunea de a mai exista şi se uita cu disperare cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze. În 2009 România a redevenit un client important, iar în 2013 autorităţile au agreat un al treilea acord succesiv.
Cele patru vizite înalte au venit după ce la jumătatea anului 2012 România a găzduit reuniunea „colegilor de clasă“ de la FMI şi Băncii Mondiale - reuniunea rotativă a constituantei FMI şi a BM, structură organizatorică condusă de Olanda şi care reprezintă inclusiv interesele Bucureştiului în comitetele directoare ale celor două instituţii financiare internaţionale.
Câţi bani am luat în anii de criza de la instituţiile internaţionale
Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată în 2009 unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. România a convenit în primăvara anului 2009 asupra unui pachet de finanţare externă de la FMI, UE, Banca Mondială în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009.
FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de 12,95 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, iar Comisia Europeană 5 mld. euro.
De la Banca Mondială România a accesat 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanţare externă. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul pensiilor şi protecţiei sociale şi în sectorul financiar. Banca Mondială a aprobat în 2013 un împrumut de 70 mil. euro, ataşat proiectului pentru reorganizarea Fiscului.
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a investit aproximativ 6,2 mld. euro în peste 330 de proiecte în România.
România a finalizat în acest an un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 mld. euro şi a parafat un al treilea acord, tot preventiv.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
