Mai multe companii internaţionale din industria auto analizează posibile investiţii în Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, a declarat ministrul economiei Janusz Piechocinski. Printre aceste companii se numără producătorul francez de anvelope Michelin şi constructorul american de autovehicule General Motors (GM), potrivit informaţiilor publicaţiei Puls Biznesu. Însă pentru aceste investiţii Polonia concurează cu Spania, Franţa, Germania şi Mexic. Proiectul GM presupune construierea unei uzine de motoare auto. Investiţia, de 1,5 miliarde zloţi (358 milioane euro), ar putea crea 200 de locuri de muncă. În celălalt proiect, de 379,5 milioane zloţi (90,6 milioane euro), Michelin ar extinde fabrica de la Olsztyn. Bogdan Cojocaru
Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, anticipează că Grecia va avea nevoie de un nou program de salvare cel mai târziu la începutul anului viitor, potrivit unui document intern al instituţiei citat de publicaţia Spiegel, scrie portalul Capital.gr. În document se arată că liderii europeni trebuie să stabilească un nou program de finanţare cel mai târziu la începutul anului viitor. Reprezentanţii Bundesbank au refuzat să comenteze. Potrivit articolului, Bundesbank are o poziţie critică faţă de ultima tranşă de finanţare acordată Greciei şi evaluarea făcută de troica creditorilor internaţionali. FMI a aprobat la sfârşitul lunii iulie cea mai recentă tranşă, de 1,7 miliarde de euro, din programul de salvare destinat Greciei, în urma acordului Comisiei Europene pentru partea sa de finanţare a programului destinat statului elen. FMI a avertizat însă la 1august că Grecia se va confrunta cu un deficit de finanţare de 11 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2015, care ar putea fi chiar mai mare dacă creşterea economică va fi sub estimări. Anca Dumitrescu
Cele mai mari bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde de euro şi să genereze capital suplimentar de 47 de miliarde de euro în următorii cinci ani, pentru a respecta noile reglementări menite să reducă riscul unor noi programe de salvare din bani publici. Estimările fac parte dintr-o analiză efectuată de banca britanică Royal Bank of Scotland, care menţionează Deutche Bank, Credit Agricole şi Barclays drept băncile cu cel mai mare necesar de capital suplimentar, scrie Financial Times. Analiza scoate în evidenţă faptul că la cinci ani de la criza financiară băncile europene „sunt încă prea mari pentru a intra în faliment“. În total, băncile europene trebuie să îşi reducă activele cu 3.200 miliarde de euro până în 2018, pentru a respecta reglementările Basel III, referitoare la capital şi intermediere, potrivit RBS. Povara este mai mare în cazul băncilor mai mici, care trebuie să elimine active de 2.600 mld. euro, provocând temeri că finanţarea firmelor mici şi medii va fi redusă drastic. Băncile europene şi-au redus deja activele cu 2.900 de miliarde de euro din mai 2012, prin limitarea înnoirii unor credite, răscumpărarea unor instrumente financiare şi vânzarea unor operaţiuni care nu fac parte din activităţile de bază, potrivit datelor Băncii Centrale Europene. Anca Dumitrescu
Autorităţile chineze investighează grupul farmaceutic francez Sanofi în urma unor informaţii că ar fi mituit peste 500 de medici din spitale, extinzând astfel anchetele din industria farmaceutică privind practici ilegale în afaceri, scrie Financial Times. Autorităţile municipale din Beijing au format o comisie care să investigheze dacă angajaţii Sanofi au plătit celor peste 500 de medici aproximativ 1,7 milioane de yuani (277.000 de dolari) sub formă de mită mascată în granturi pentru cercetare. Peste jumătate din aceste plăţi, care ar fi avut loc în 2007, au fost făcute către spitale şi medici din Beijing. Publicaţia chineză 21st Century Business Herald a relatat săptămâna trecută că a primit dovezi în acest sens de la un informator. Sanofi a anunţat într-un comunicat că ia informaţia în serios, dar nu a făcut alte comentarii. „Este prematur să comentăm în acest moment evenimente care ar fi putut avea loc în 2007“, potrivit companiei. Anca Dumitrescu
UBS, cea mai mare bancă elveţiană, va plăti 120 mil. dolari pentru închiderea unu litigiu cu investitori în instrumente financiare ale Lehman Brothers, într-un proces legat de falimentul din 2008 al băncii americane, scrie Bloomberg. Banca elveţiană a fost acuzată de încălcarea legislaţiei americane care reglementează vânzarea de instrumente financiare investitorilor, care au susţinut că oferta UBS a conţinut informaţii înşelătoare privind situaţia financiară a Lehman Brothers. „UBS este mulţumită că a rezolvat acest litigiu rezultat în urma crizei financiare din 2008. UBS a acceptat acest acord pentru a evita costurile şi incertitudinile continuării litigiului“, se arată într-un comunicat al băncii. Lehman Brothers a solicitat intrarea în faliment în septembrie 2008. Acordul UBS cu investitorii reprezintă recuperarea de către reclamanţi a 13,4% din valuarea nominală a instrumentelor financiare, de circa 896 milioane de dolari. Anca Dumitrescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
