Producţia de vin din România a fost anul trecut mai mare cu 15% comparativ cu 2022, deşi a provenit de pe o suprafaţă totală de viţă-de-vie uşor redusă faţă de anii anteriori, iar industria de profil a continuat să se dezvolte, peste 50 de crame noi fiind autorizate în ultimele 10 luni, arată datele ONVPV, analizate de Wines of Romania.
La sfârşitul lunii ianuarie, lista cramelor autorizate pentru producerea vinurilor cu Denumire de Origine Controlată (DOC), Indicaţie Geografică (IG) sau a vinurilor varietale a ajuns la 473, de la 422 în aprilie 2023.
În ultimii trei ani, producătorii şi-au mutat atenţia către soiurile autohtone, pentru care se remarcă o tendinţă de creştere din punct de vedere al suprafeţelor cultivate, în timp ce suprafeţele cultivate cu soiuri internaţionale, struguri-vedetă, au fost uşor reduse. De asemenea, a crescut apetitul producătorilor locali pentru cultivarea unor soiuri mai puţin întâlnite, cum ar fi Syrah, Cabernet Franc sau Viognier.
„Observăm că se conturează timid, dar evident, o tendinţă către revalorizarea soiurilor autohtone. Piaţa internă nu va putea absorbi în totalitate producţia de vin, iar orientarea spre pieţele internaţionale devine tot mai plauzibilă. Consumatorii din aceste pieţe sunt din ce în ce mai atraşi de soiurile locale şi regionale, care reflectă identitatea şi specificul zonei de provenienţă. În paralel, se remarcă o creştere a interesului consumatorilor autohtoni pentru diversitatea ofertei, fapt ce denotă o incipientă patrimonializare a soiurilor autohtone”, a comentat Marinela Ardelean, fondator al platformei Wines Of Romania.
Dintre „strugurii internaţionali”, singurul cu o evoluţie pozitivă din punct de vedere al suprafeţei cultivate în 2023 a fost Chardonnay, cu o creştere de 50 de hectare, la un total de 2.077 de hectare la nivel national.
Când vine vorba de soiurile autohtone, cea mai semnificativă creştere a suprafeţei de cultivare a fost înregistrată de Busuioaca de Bohotin, de la 785 la 912 hectare, în timp ce soiul românesc cel mai cultivat, Feteasca regală, şi-a consolidat poziţia, crescând în 2023 de la 12.007 la 12.083 hectare. Şi soiul Feteasca neagră a crescut de la 3316 la 3384 de hectare, în timp ce noua vedetă din Oltenia, Negru de Drăgăşani, a înregistrat o creştere de la 62 la 68 de hectare.
În schimb, Feteasca albă a pierdut peste 100 de hectare, ajungând de la 12.032 hectare în 2021 la 11.931 hectare la sfârşitul lui 2023. O scădere de 30 de hectare a suprafeţei cultivate a cunoscut şi soiul mai rustic – Crâmpoşia. Pentru celelalte soiuri româneşti, suprafeţele au rămas similare.
Soiurile internaţionale s-au menţinut, în mare, la suprafeţe cultivate similare cu cele înregistrate în ultimii trei ani. Variaţii mai semnificative au fost înregistrate la soiul Aligote, cu o scădere de aproape 80 de hectare, dar şi la Merlot, Pinot gris, Sauvignon blanc şi Riesling italian ale căror suprafeţe de cultivare au scăzut cu 30-40 de hectare fiecare.
Ca şi noutate a ultimilor ani, preferinţele producătorilor români s-au îndreptat către soiuri mai puţin populare în România, dar care pot avea rezultate mai interesante în terroir-urile în care sunt cultivate. Astfel, soiul Syrah a crescut cu 28 de hectare, Viognier aproape şi-a dublat suprafaţa, de la 27 la 43 de hectare, Riesling de Rin a crescut cu aproape 70 de hectare, iar Cabernetul Franc a mai câştigat 23 de hectare, de la 145 la un total de 168 de hectare.
