ZF Esențial în business

VIDEO ZF Esenţial în business. Alina Puţică, KPMG: „Companiile din România care detaşează angajaţi în UE trebuie să asigure acestora salariul minim din ţara gazdă”

Autor: Ioana Matei

10.07.2019, 16:00 5988

Atunci când este dispusă o detaşare în cadrul Uniunii Europene, companiile din România trebuie să se asigure că acordă salariaţilor detaşaţi salariul minim din ţara gazdă, a spus Alina Puţică, Tax Associate Manager în departamentul Global Mobility Services din cadrul KPMG, în cea mai recentă ediţie a ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG în România.

Detaşarea transnaţională este reprezentată de situaţia în care o întreprindere stabilită într-un stat membru UE sau în Elveţia, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul altui stat membru, salariaţi cu care are stabilite raporturi de muncă. Detaşarea poate fi intra-grup, în cadrul unui contract de prestări de servicii între două firme ce nu sunt membre ale aceluiaşi grup sau în cazul punerii la dispoziţie a unui salariat, de către un agent de muncă temporară.

Când vine vorba despre detaşările trasnaţionale, în România, companiile trebuie să aibă în vedere aspecte legate de obligaţiile fiscale – respectiv impozit şi contribuţii sociale.

În cazul în care detaşarea se face într-un stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, pentru o perioadă ce depăşeşte perioada menţionată în acest tratat, reţinerea şi plata către Bugetul de Stat a impozitului se stopează, explică Alina Puţică. Regularizarea impozitului şi recunoaşterea creditului fiscal extern se face ulterior prin declaraţia unică de venit. Legea prevede şi descrierea situaţiilor în care detaşarea este dispusă pentru o perioadă mai mică decât cea menţionată în tratat, însă este prelungită peste această perioadă, dar şi cazul invers în care este iniţiată o detaşare mai mare de 183 de zile, însă din diferite motive detaşarea se încheie mai devreme.

Şi cu privire la contribuţiile sociale, companiile româneşti care detaşează trebuie să facă o analiză, adaugă specialistul. În cazul în care detaşarea se face în interiorul Uniunii Europene, detaşatul poate ramâne asigurat în sistemul de securitate socială din România, iar compania va plăti în continuare contribuţii sociale în România şi obţine de la Casa Naţională de Pensii Publice, formularul A1. Acesta este un document portabil care atestă în ţara gazdă afilierea detaşatului la sistemul de asigurări sociale din ţara de origine.

De asemenea, în cazul în care între România şi statul în care se detaşează există o convenţie bilaterală în domeniul securităţii sociale, cum este cazul Republicii Moldova, Canadei sau Turciei, se poate obţine un formular similar formularului A1. În cazul în care detaşarea este dispusă într-un stat non-UE cu care România nu are o încheiată o convenţie bilaterală, din prisma contribuţiilor sociale, poate exista situaţia dublei plăţi a contribuţiilor, atât în ţara gazdă cât şi în ţara de origine.

 

Care sunt obligaţiile persoanei detaşate?

Persoana detaşată are şi ea o serie de obligaţii fiscale de îndeplinit în funcţie de durata detaşării. De exemplu, dacă detaşarea este dispusă pentru o perioadă ce depăşeşte 183 de zile, aceasta trebuie să notifice Oficiul Fiscal de care aparţine şi să solicite clarificarea rezidenţei fiscale prin depunerea unui chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale, la plecarea din România. Termenul legal prevăzut de lege pentru depunerea acestui chestionar este de 30 de zile inaintea detaşării, iar pentru nerespectarea acestui termen, Codul de procedura fiscala prevede o amendă cuprinsă între 50 lei şi 100 lei.

De asemenea, în funcţie de veniturile pe care le obţine şi de rezidenţa fiscală, persoana în cauză trebuie să aibă în vedere depunerea declaraţiilor de venit, atât în Romania cât şi în ţara gazdă.

 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO