Salariile germane au crescut cu un ritm anual record de 6,6% în al doilea trimestru, stimulând puterea de cumpărare a consumatorilor, dar alimentând îngrijorările legate de inflaţia care este împinsă în sus de creşterea costurilor forţei de muncă, conform Financial Times.
Creşterea, care a fost comparată cu o creştere a salariilor de 5,6% în trimestrul precedent, a fost cea mai mare de când a început colectarea datelor în 2008.
Aceasta a dus creşterea anuală a salariilor din Germania peste rata inflaţiei preţurilor de consum din ţară, 6,5% în această perioadă, pentru prima dată din 2021.
"Salariile reale au scăzut timp de trei ani. Acum sunt cel puţin stagnante", a declarat Enzo Weber, şef de cercetare la Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forţei de Muncă din Nürnberg.
Cifrele ridică speranţa că o revenire a cheltuielilor de consum din Germania ar putea susţine economia ţării, care s-a contractat sau a stagnat în ultimele trei trimestre, pe măsură ce veniturile gospodăriilor încep să recupereze decalajul faţă de costul vieţii.
"Pentru economie este o veste bună, deoarece avem nevoie de un anumit grad de recuperare în ceea ce priveşte creşterea salariilor pentru a susţine redresarea consumului", a declarat Oliver Rakau, economist la consultantul Oxford Economics. "În timp ce salariile reale devin în sfârşit pozitive, ele rămân cu mult sub tendinţele de dinaintea pandemiei."
Salariile lucrătorilor germani din trimestrul al doilea au fost stimulate de creşterile salariului minim şi de bonusurile unice acordate de multe companii pentru a atenua impactul inflaţiei mai mari, potrivit biroului federal de statistică.
Cea mai slab plătită cincime din forţa de muncă s-a bucurat de cele mai mari creşteri salariale, deoarece salariul lor a crescut cu 11,8% ca urmare a majorării salariului minim la 12 euro pe oră în octombrie anul trecut.
Cea mai rapidă creştere a salariilor a fost în sectoarele cele mai afectate de pandemie, cu o creştere de 12,6% pentru lucrătorii din industria ospitalităţii, 11,9% în sectoarele de artă, divertisment şi recreere şi 10% în transport şi depozitare.
Cifrele ar putea spori îngrijorarea factorilor de decizie politică din cadrul Băncii Centrale Europene cu privire la riscul unei spirale salariu-preţ, în care inflaţia ridicată împinge în sus costurile forţei de muncă şi astfel alimentează şi mai multe presiuni asupra preţurilor. Acest lucru ar putea înclina balanţa în favoarea celei de-a zecea creşteri consecutive a ratei dobânzii la următoarea şedinţă a consiliului guvernatorilor BCE, care va avea loc pe 14 septembrie, spun analiştii.
Melanie Debono, economist la firma de consultanţă Pantheon Macroeconomics, a declarat că creşterea salariilor din Germania "va împinge cu siguranţă BCE spre o majorare a dobânzii în septembrie".
Cu toate acestea, mulţi dintre factorii care au stat la baza creşterii salariilor germane au fost " evenimente excepţionale", cum ar fi creşterea salariului minim şi a bonusurilor, a spus Weber, adăugând: "Acest lucru nu este suficient pentru o spirală salariu-preţ".
Grupul de cercetare de piaţă GfK a anunţat marţi că indicele său de încredere a consumatorilor germani a scăzut de la minus 24,6 la minus 25,5 în această lună, deoarece aşteptările oamenilor privind veniturile au scăzut. În ciuda revenirii de la minimele record înregistrate în timpul crizei energetice din toamna anului trecut, indicele rămâne mult sub nivelurile constant pozitive de dinaintea pandemiei.
BCE a prezis că firmele vor absorbi costul salariilor mai mari prin reducerea marjelor de profit. Dirk Schumacher, economist la banca franceză Natixis, a declarat că acest lucru pare probabil, adăugând: "Consumul slab va implica, de fapt, că marjele corporatiste vor absorbi o parte din acest lucru."
