In Romania s-au reciclat anul trecut 600 de tone de deseuri, iar pentru acest an se estimeaza reciclarea a 1.000 de tone. In acest moment exista doar 16 depozite ecologice in Romania din care patru se gasesc in Transilvania, respectiv la Arad, Brasov, Sibiu si Mures. Potrivit Strategiei de gestionare nationala a deseurilor pana in 2010 urmeaza a se realiza 41 de depozite noi, respectiv minim un depozit zonal in fiecare judet. De asemenea, pana in 2016 se prevede infiintarea a altor 56 de depozite ecologice. Asa se face ca normele Uniunii Europene privind managementul deseurilor dau nastere in Romania unei industrii de depozitare a gunoaielor care poate deveni foarte profitabila.
In Romania anului 2000, din aproape 13.400 de localitati doar 263 de orase, municipii si unele sate situate in apropierea marilor orase beneficiau de avantajele serviciilor de salubrizare. Statistica de mediu consemneaza, de asemenea, faptul ca in acel an, in Romania s-au produs 55,15 milioane de tone de deseuri din care 14,8% au fost deseuri urbane. Cea mai semnificativa parte a acestora, respectiv 75-80%, o reprezinta deseurile menajere, aici intrand reziduurile provenite din locuinte, institutii si unitati economice. In medie, volumul deseurilor creste anual cu 5%, in functie de cresterea consumului si implicit a dezvoltarii economice. Tot acest gunoi trebuie insa depozitat ecologic si reciclat, potrivit reglementarilor Uniunii Europene. O afacere care poate aduce bani frumosi daca este gestionata cum trebuie.
Printre primele depozite de acest fel din zona Transilvaniei este cel de la Sighisoara, judetul Mures, a carui constructie a demarat in 1997. Proiectul reprezinta o investitie 100% a administratiei locale, iar firma care gestioneaza depozitul ecologic este o firma privata de salubritate, Schuster Ecosal, cu capital mixt, romano-german. "Este o rampa care se intinde pe 60.000 de metri patrati, care in final va avea patru celule de depozitare. In 1999 s-a finalizat constructia primei celule, o investitie care s-a situat in jurul a 1,2 milioane de euro (2.000.000 lei). In 2005, din banii incasati de Primaria Sighisoara din depozitarea gunoiului s-a terminat de construit cea de-a doua celula. Potrivit proiectului, valoarea finala a investitiei se va ridica la circa 5 milioane de euro (8.000.000 lei)", a declarat pentru ZF Transilvania, Mircea Oprea, administrator si actionar al Schuster Ecosal. Urmatoarele doua celule ale depozitului sunt planificate sa fie finalizate tot in functie de banii pe care administratia locala ii incaseaza pentru serviciile de salubritate de la populatie si de la agentii economici.
Rampa este proiectata pentru o durata de viata a depozitelor de 22,5 ani, are o capacitate totala de 430.000 de tone, lunar aducandu-se aici 3.200 de tone de deseuri. Activitatea de colectare, sortare, compactare, balotare sau cantarire a deseurilor pe rampa este realizata de 10 angajati ai firmei Schuster Ecosal, in cartierele Sighisoarei demarandu-se, de asemenea, si o presortare a deseurilor in pubele diferite. Desi initial a fost gandit doar pentru orasul Sighisoara, rampa deserveste astazi alte 6-7 sate din apropiere. Cheltuielile de operare anuale se ridica la aproximativ 55.000 de euro )200.000 de lei). "Nu se poate spune ca e o afacere, pentru ca in acest stadiu Primaria isi recupereaza banii investiti, urmand a reinvesti in celelalte doua celule. Astfel, lunar, pentru serviciile de salubritate locuitorii Sighisoarei platesc 36.000 de lei, din care 16.000 lei merg la bugetul local, iar 20.000 de lei la firma Schuster Ecosal. Agentii economici platesc o taxa de 200.000 de lei lunar pentru salubritate care se imparte, de asemenea, intre Primarie si firma. Proiectul prevede ca dupa 22,5 de ani sa se recupereze investitia integral si sa ramana bani pentru inchiderea rampei", a mai spus Mircea Oprea. Potrivit acestuia, inchiderea rampei presupune acoperirea celulelor cu un strat de 50 de cm de pamant si plantarea de arbusti, ramanand libere doar gurile de vizitare si evacuare a biogazului format din fermentarea gunoiului.
Tot in judetul Mures este in constructie un depozit ecologic zonal de la Ungheni care face obiectul unui contract de parteneriat public privat intre Autoritatea Publica, reprezentata de Consiliul Judetean Mures cu 7 primarii si firma bucuresteana Agenda 21. Constructia depozitului a demarat in iunie 2005, lucrarile urmand a se desfasura in trei etape. Valoarea totala a investitiei este de 30 milioane de euro, din care pentru prima etapa se vor aloca 5 milioane de euro, prima celula urmand a fi finalizata in trimestrul al II-lea al acestui an. Investitia este finantata din fonduri exclusiv private, finantatorul fiind Agenda 21. Lucrarile de constructie precum si viitoarea exploatare a depozitului sunt in gestiunea societatii Ecologica Mures, care are ca actionari Autoritatea Publica si Agenda 21.
"Depozitul ecologic se intinde pe o suprafata de 17,42 hectare si este structurat in 4 celule de depozitare si o arie de servicii in care sunt amplasate constructiile aferente depozitului. Durata de viata este estimata la 25 de ani, dar este influentata in principal de doi factori: numarul localitatilor care vor folosi si gradul de colectare selectiva si reciclare a deseurilor", a declarat pentru ZF Transilvania, Emilia Pop, director general al Ecologica Mures.
Potrivit acesteia, in final, pachetul de servicii asigurat de depozit va cuprinde sortarea si depozitarea deseurilor menajere, tratarea si depozitarea deseurilor industriale si a namolurilor provenite din statiile de epurare, compostarea deseuriloe vegetale si prelucrarea deseurilor toxice periculoase. Depozitul de la Ungheni este proiectat ca depozit regional, putand asigura depozitarea intregii cantitati de deseuri ce se produce pe raza judetului Mures. El poate prelua lunar, in prima etapa, circa 4.000 de metri cubi de deseuri. "Capacitatea de depozitare proiectata este de 1.275.000 metri cubi de deseuri menajere in cele 4 celule, urmand ca aceasta capacitate sa fie extinsa cu o zona noua care sa preia si deseurile industriale. Orasele deservite in prima etapa sunt partenerele de contract, respectiv: Tarnaveni, Ludus, Iernut, Ungheni, Sovata cu localitatile limitrofe si Reghinul", a spus Emilia Pop.
Managementul companiei Ecologica Mures a estimat ca in primul an de functionare a depozitului cifra de afaceri va fi de aproximativ 360.000 de euro (1.300.000 lei), iar cheltuielile anuale de operare se vor ridica la circa 470.000 euro (1.700.000 lei). "Din planul de afaceri rezulta ca, peste 3 ani, afacerea intra in zona de profit prin cresterea numarului de clienti pentru deseuri municipale, intrarea in funcsiune a depozitului de deseuri industriale si a namolurilor si prelucrarea deseurilor toxice si periculoase", a mai spus Emilia Pop.
Rampa ecologica gestionata si construita de compania ASA Arad, a carei inaugurare s-a facut in noiembrie 2003, deserveste exclusiv orasul Arad si este ridicata pe un teren de 13,5 hectare situat in partea de nord a orasului. Compania ASA Arad Servicii Ecologice este filiala a grupului austriac ASA International Environmental Services GmBH si a intrat pe piata romaneasca in 2002. Grupul a fost infiintat in 1988 si s-a dezvoltat foarte rapid, ajungand sa fie astazi prezent in Cehia, Slovacia, Ungaria, Croatia si Polonia. In 2004, grupul A.S.A a investit in total 65 milioane de euro si a inregistrat o crestere a veniturilor cu 29%, ajungand la 175 milioane de euro, cel mai mare procent de incasari din istoria companiei.
Investitia facuta de ASA Arad pentru prima parte a rampei ecologice, ce se intinde pe 3 metri patrati a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro, incinta de depozitare avand in total o suprafata de 10 hectare cu o cota finala de 30 de metri. "Este un depozit pentru deseuri solide nepericuloase de la populatie si de la agentii economici. Zilnic se depoziteaza 250-300 de tone, existand variatii in functie de anotimp. Astfel, vara se depoziteaza circa 9.000 de tone pe luna, iar iarna aproximativ 3.000-4.000 de tone lunar. Prima parte a rampei are o capacitate de 191.000 de metru cubi pe care, la nivelul Aradului, o atingem in 2,5 ani", a declarat pentru ZF Transilvania Roxana Stoica, director general al ASA Arad.
Rampa ecologica este proiectata pentru a depozita in total 1,6 milioane metru cubi de deseuri, la aceasta capacitate ea putand cuprinde toate deseurile orasului Arad si din imprejurimi pntru urmatorii 30 de ani. Pentru finalizarea rampei si recultivarea celulelor vor urma investitii ulterioare de cate 1,5 milioane de euro pentru fiecare etapa in parte. Pe rampa se lucreaza in doua schimburi, cheltuielile de operare anuale cifrandu-se in jurul a 28.000 de euro (100.000 lei). Potrivit Roxanei Stoica, depozitul ecologic de la Arad este stabilit sa devina rentabil dupa 5-6 ani de utilizare, in 2004-2005 cifrele de afaceri care s-au inregistrat pentru aceasta activitate ridicandu-se la 1,5 milioane de euro (5.400.000 lei). La inchiderea rampii, la fel ca in cazul tuturor depozitelor ecologice, se va proceda la ierbizare si plantare de arbusti cu radacini superficiale, astfel incat terenul sa ajunga, in timp, o padure.
Consiliul Juetean Satu Mare a aprobat, la sfarsitul lunii ianuarie, alocarea sumei de aproximativ 7,5 milioane de euro (27,3 milioane de lei) pentru cofinantarea proiectului de amenajare a unei rampe ecologice de gunoi. Valoarea totala a proiectului este estimata la aproximativ 27 de milioane de euro, circa 75% din suma reprezentand fonduri neramburasbile care urmeaza sa fie alocate de UE printr-un program ISPA. 25% din valoarea lucrarilor va fi acoperita de Consiliul Judetean, precum si o diferenta de circa un milion de euro care nu se incadreaza in costuri eligibile. Fondurile provin dintr-un imprumut bancar contractat anul trecut de autoritatile judetene pentru realizarea unor investitii.
Ministerul Integrarii Europene si Agentia de Dezvoltare Nord-Vest au lansat recent "Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor, pentru a sustine imbunatatirea activitatilor de gestionare a deseurilor in aceasta regiune a tarii. Astfel, autoritatile publice locale din zona vor beneficia de 3,123 milioane de euro pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor. Banii sunt alocati prin programul Phare 2003 - Coeziune Economica si Sociala si sunt disponibili pentru localitatile care au sub 50.000 de locuitori. 2,3 milioane de euro provin prin fonduri Phare, iar 0,78 milioane euro reprezinta co-finantarea de la Bugetul National. Sprijinul financiar se va incadra intre 300.000 si 1.000.000 de euro pe proiect.
Sumele vor fi acordate prin licitatie autoritatilor publice locale care intocmesc proiecte in vederea reducerii volumului deseurilor si stimularii activitatii de colectare selectiva a acestora. Principalele categorii de activitati de investitie care pot primi finantare sunt: statii de pre-tratare biomecanica a deseurilor menajere, platforme de compostare, colectarea si transportul deseurilor municipale, colectarea selectiva si sisteme de salubrizare si spatii pentru depozitare temporara. Durata unui proiect nu poate depasi 24 de luni. Proiectele propuse de administratiile locale trebuie sa fie in concordanta cu proiectele prioritare ale fiecarei regiuni pentru care un Plan Regional de Gestionare a Deseurilor a fost elaborat si se afla in curs de aprobare de catre Guvernul Romaniei. laura.laurentiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
