Ziarul de Duminică

Alte paradigme universale

Alte paradigme universale
18.08.2006, 17:11 24

Profesorul si academicianul Solomon Marcus isi strange textele raspandite de-a lungul anilor in diferite carti intr-un nou volum de Paradigme universale*.

Dupa bunu-i obicei, profesorul explica intr-o prefata ce anume l-a indemnat sa regrupeze aceste texte. El supune examinarii sase grupuri de idei care traverseaza intregul camp al cunoasterii si comportamentului uman. Ca multe alte paradigme universale, si acestea au cunoscut, in a doua jumatate a secolului XX, revizuiri substantiale, de care autorul incearca sa tina seama.
Primul grup de paradigme avute in vedere sunt cele semiotice, manifestarile semnului: zambetul, simbolul, limbajul, indicatorii. Zambetul, probabil cel mai simplu, mai scurt si mai popular act de comunicare umana, surprinde prin ambiguitate, prezentand riscul de a fi interpretat gresit. Urmeaza un studiu al simbolului, in care autorul tine seama de diversitatea aspectelor acestuia: lingvistic, semiotic, psihic, antropologic, artistic, matematic etc. Functia simbolica este cu deosebire ilustrata de limbaj, o paradigma al carei statut intereseaza foarte multe discipline: lingvistica, biologia, antropologia, psihologia, filosofia, sociologia, logica, informatica, disciplinele cognitive, matematica. Sectiunea paradigmelor semiotice este incheiata cu o analiza a indicatorilor sociali.
A doua grupa de idei se refera la diferitele forme ale impreciziei. Autorul propune o tipologie a acesteia, luand in considerare sursele si aspectele ei fizice, combinatoriale, biologice, lingvistice, logice, psihologice si distinge intre imprecizia daunatoare si cea utila. Sunt analizate restul, imprecizia in literatura si metaliteratura, aproximatia, haosul (determinist) si fractalul.
A treia grupa se refera la paradigmele numerice.
Grupa a patra de idei are in atentie cateva paradigme ale fundamentelor gandirii (in primul rand gandirea axiomatica). Cea de-a cincea grupa se refera la trei paradigme ale duratei: viitorul, istoria si narativitatea. In sfarsit, ultima grupa de paradigme trimite la monitorizarea stiintei, cu accent special pe metodele scientometriei.
Numitorul comun al acestor notiuni este faptul ca ele nu apartin unui domeniu anume, ci unei intregi serii de domenii de activitate si creatie; mai mult, aproape toate sunt implicate in comportamentul nostru cotidian.

*) Solomon Marcus, Paradigme universale II. Pornind de la un zambet, Editura Paralela 45, colectia Sinteze

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO