Din dragoste pentru capitalism
Cel mai nou film al lui MichaelMoore, "Capitalismul, o poveste de dragoste" (foto 1), distribuitde Transilvania Film, are premiera românească astazi, 15 ianuarie.La 20 de ani de la lansarea lui "Roger & Me", Michael Moorerevine la subiectul pe care l-a studiat şi dezbătut intens de-alungul carierei sale: impactul dezastruos al dominaţieicorporaţiilor asupra vieţii de zi cu zi a americanilor (şi,implicit, asupra restului lumii). Dar, de această dată, vinovatuleste mult mai mare decât General Motors, iar scena crimei e multmai largă decât Flint, Michigan.
"Capitalismul: o poveste dedragoste" explorează o intrebare tabu: "Care este preţul plătit deAmerica pentru iubirea pe care o poartă capitalismului?". Cu ani inurmă, această iubire părea inocentă. Totuşi, in prezent, visulamerican arată mai mult a coşmar, dat fiind faptul că oamenii işipierd slujbele, casele şi economiile. Moore prezintă, indocumentar, vieţile oamenilor obişnuiţi, care au fost date pestecap. Se duce să caute explicaţii la Washington D.C. şi oriunde inaltă parte este nevoie. Ceea ce găseşte este o serie de simptomeale unei poveşti de dragoste eşuate: minciuni, abuz, trădare şi14.000 de slujbe pierdute zilnic.
Snowy White vine la Hard RockCafe
Chitaristul Snowy White, care acântat ca back-up in turneele trupei Pink Floyd din 1977("Animals") şi 1980 ("The Wall"), va concerta pe 12 martie in HardRock Cafe din Capitală. De la turneele cu Roger Waters, in anii'90, incurajat constant şi de Peter Green (fondator al trupeiFleetwood Mac), prietenul său de mai bine de 35 de ani, Snowy Whitedovedeşte şi in prezent o măiestrie aparte a interpretării lachitara electrică. Este si motivul pentru care White, in vârstă de61 de ani, este considerat unul dintre cei mai buni chitarişti deelectric blues din zona britanică. Sound-ul, tehnica şi stilul luiau imbinat armonios, de-a lungul timpului, originalitatea bluesuluicu entuziasmul rockului contemporan.
O injectie decultura
Institutul Cultural Român (ICR)de la Stockholm a fost lăudat in presa suedeză, cel mai marecotidian din ţară, Dagens Nyheter, incluzând instituţia româneascăprintre actorii culturali care au dat culoare şi prospeţimeoraşului Stockholm in 2009. ICR Stockholm este comparat cu o"injecţie de cultură". "O incercare extrem de reuşită - şi pentrucare noi, cei din Stockholm, ii suntem recunoscători - de a reliefaprofilul cultural al unei naţiuni. Programele ICR Stockholm suntaproape prea bune: expoziţiile, lecturile, dezbaterile suntrelevante chiar şi atunci când nu numai ţara ca atare este inprim-plan", notează Dagens Nyheter. ICR Stockholm este singurulinstitut cultural străin şi, totodată, singurul actor culturalnonsuedez prezent in clasament. Acesta cuprinde teatre, galerii deartă, cinematografe, cluburi, oameni de cultură, sportivi, multedintre nume reprezentând parteneri ICR sau participanţi laprogramele acestuia: Teatrul Dramalabbet, Târgul de ArtăSupermarket, Galeria de Artă Fargfabriken, Cinematograful Bio Rio,Kristina Lugn, scriitor şi membru al Academiei Suedeze, şiMarie-Louise Ekman, artist şi director al Teatrului DramaticRegal.
Singur printresite-uri
Prezenta de doi ani in peisajulrevistelor de cultură tipărite din România, revista SINGUR,care apare la Târgovişte dar are o difuzare naţională, datorităsubredacţiilor judeţene, a pus la dispoziţia celor care navigheazăpe internet site-ulwww.revistasingur.ro. Din 5 ianuarie 2010, autorii suntinvitaţi să-şi publice acolo poemele, proza, cronicile literare sauanunţurile vizând lansări de carte, expoziţii sau alte acţiuniculturale, site-ul demarând şi un proiect propriu, numit "Poemuldin metrou". Informaţii mai substanţiale puteţi obţine accesândadresa sus menţionată. Aşa cum am aflat de la scriitorul ŞtefanDoru Dăncuş (fondatorul revistei SINGUR), versiunea tipărită se varealiza pe baza textelor publicate prima dată pe site. Acestea vorfi selectate de "Sfatul celor 7", constituit din 7 autori careşi-au confirmat valoarea şi ale căror nume vor fi date publicităţiiin urma unei şedinţe ce va avea loc in februarie. Pentru cei ceintâmpină greutăţi in crearea unui cont pe acest site, realizatoriilui au postat un "Ghid de iniţiere", in pagina de start, larubrica "Anunţuri importante". Site-ul conţine şi o arhivăin format pdf a celor 21 de numere ale revistei tipărite apărutepână acum.
Un cosmar de 142 demilioane
Filmul "Activitate paranormală/Paranormal Activity" (foto 2) a avut recent premiera incinematografele româneşti. "Activitate paranormală" poate fivizionat la CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light,Cinema City (Cotroceni, Cluj, Timişoara), Cityplex (Constanţa şiBraşov). Cu un buget foarte mic, de numai 11.000 de dolari,"Activitate paranormală" a fost filmat in doar şapte zile, cu ocameră video obişnuită. A rezultat un film horror cu o doză atât demare de realism incât impactul asupra privitorului este incredibilde puternic. Filmul a avut incasări de aproape 142 de milioane dedolari si spune povestea lui Katie şi Micah, un cuplu ca oricarealtul, doar că ea ascunde un secret mai puţin obişnuit: esteurmărită de o prezenţă nevăzută, care apare periodic noaptea, decând avea opt ani. Acest lucru nu poate rămâne un secret lanesfârşit…
Caravaggio pe inţelesultuturor
Sub genericul "Lecţie deschisă",Muzeul de Artă Cluj-Napoca a inaugurat in această săptămână unciclu de conferinţe dedicate artelor plastice. In prezentarea unorpersonalităţi de prestigiu din România şi din străinătate, acesteintâlniri işi propun să fie o modalitate de iniţiere şi deapropiere a marelui public de faţetele mai puţin cunoscute aleartelor plastice, de prezentare a interferenţei acestora cucelelalte arte, a ultimelor cercecetări in domeniu. Intrarea liberăla "Lecţiile deschise" subliniază intenţia organizatorilorde a stimula interesul tinerilor pentru operele de artă şi de a-iatrage către programele expoziţionale ale muzeului clujean. Primaconferinţă, susţinută de criticul de artă Erwin Kessler, a avut catemă "Furt şi supunere in Ghicitoarele lui Caravaggio". Inimaginea nr. 3, reproducerea tabloului aflat la Muzeul Luvru.(Radu Constantinescu)
Ianuarie la ICRPraga
Programul Institutului CulturalRomân de la Praga pe 2010 s-a deschis cu proiecţia filmului"Rămânerea", de Laurenţiu Damian, pe 13 ianuarie. In 20 ianuarie vafi vernisată expoziţia de pictură contemporană, artefact şisculptură "Să incercăm", semnată de sculptorul român DumitruVerdianu şi de artistele plastice Jana Slintakova, Petra Hejdova şiDagmar Kubisova din Cehia. Sculptorul Dumitru Verdianu locuieşte şilucrează in Austria. Publicul ceh va mai putea vedea la ICR Pragadocumentarul "Băieţii răi", primul episod din serialul dedocumentare "Reconstituiri", realizat de Televiziunea Româna incolaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismuluiin România. Fiecare episod prezintă diferite aspecte din perioadacomunistă, aspecte care nu au fost cunoscute publicului român decâtde curând, din momentul in care au fost deschise dosarele fosteiSecurităţi. Pe 27 ianuarie va avea loc un concert al grupuluiMahala Rai Banda, in cadrul Festivalului Respect. Un alt evenimental acestei luni la ICR Praga - "Imagini din România" - va avea locpe 28 ianuarie şi va consta dintr-o proiecţie de fotografiirealizate in timpul excursiilor in România de Lucian Papazian,consilier la Primăria Generala a Pragăi, şi un spectacol de dansprezentat de grupul folcloric ceh Lucinka.
Independentele noastre pleacala Rotterdam
Peliculele "Oxigen", de AdinaPintilie, şi "Palmele", de George Chiper, au fost incluse incompetiţia de scurtmetraje a Festivalului Internaţional de Film dela Rotterdam (27 ianuarie - 7 februarie). Alături de filmeleromâneşti sunt incluse, printre altele, "Backstory" de Mark Lewis(Canada), "Oops Wrong Planet" de Anouk de Clerq (Belgia), "Gaarud"de Umesh Vinayak Kulkami (India) şi "Bruits de fond" de Jean-ClaudeRuggirello (Franţa). In total, in competiţia de scurtmetraje aufost selectate 31 de filme. La sectiunea Scurtmetraje vor fiacordate trei premii, in valoare de 3.000 de euro fiecare.Festivalul de la Rotterdam va avea o secţiune specială, numităSpectrum Shorts, care include 210 producţii. FestivalulInternaţional de Film de la Rotterdam este unul dintre cele maimari evenimente dedicate cinematografiei independente.
Special Award pentru AeLeContent
Experienta SIVECO Romania in educatia asistata de calculator aprimit recent o noua recunoastere. Continutul educational AeL afost premiat in cadrul competitiei Diskobolos 2009, la categoria"Production". Competitia DISKOBOLOS este considerata in regiuneasud-est europeana un echivalent al Premiilor Oscar in domeniulIT&C. Daca initial intrecerea, inaugurata in 1994, a fostorganizata doar pentru tarile ex-iugoslave, numarul participantilora crescut de la an la an, astfel ca in 2009 au prezentat proiectesi tari ca Marea Britanie, Germania, Austria, Ungaria, Albania,Cehia, Grecia, Belgia, Romania. Gala de premiere desfasurata laBelgrad a fost organizata de Uniunea Societatilor IT din Serbia(JISA), Camera de Comert si Industrie a Serbiei si ConsiliulEuropean al Societatilor de Informatica, precum si de mai multeCamere de Comert Regionale si Asociatii IT. Juriul, format dinspecialisti din Serbia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia,Slovenia si Belgia, a apreciat produsul eContent de la SIVECORomania ca fiind unul dintre cele mai inovative produse IT dinEuropa. Cele peste 3.700 de lectii interactive care alcatuiescbiblioteca virtuala AeL eContent sunt folosite de 7 milioane deutilizatori din 15.000 de scoli din toata lumea.
Experienta SIVECO Romania in educatia asistata de calculator aprimit recent o noua recunoastere. Continutul educational AeL afost premiat in cadrul competitiei Diskobolos 2009, la categoria"Production". Competitia DISKOBOLOS este considerata in regiuneasud-est europeana un echivalent al Premiilor Oscar in domeniulIT&C. Daca initial intrecerea, inaugurata in 1994, a fostorganizata doar pentru tarile ex-iugoslave, numarul participantilora crescut de la an la an, astfel ca in 2009 au prezentat proiectesi tari ca Marea Britanie, Germania, Austria, Ungaria, Albania,Cehia, Grecia, Belgia, Romania. Gala de premiere desfasurata laBelgrad a fost organizata de Uniunea Societatilor IT din Serbia(JISA), Camera de Comert si Industrie a Serbiei si ConsiliulEuropean al Societatilor de Informatica, precum si de mai multeCamere de Comert Regionale si Asociatii IT. Juriul, format dinspecialisti din Serbia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia,Slovenia si Belgia, a apreciat produsul eContent de la SIVECORomania ca fiind unul dintre cele mai inovative produse IT dinEuropa. Cele peste 3.700 de lectii interactive care alcatuiescbiblioteca virtuala AeL eContent sunt folosite de 7 milioane deutilizatori din 15.000 de scoli din toata lumea.
Lista celor cinci premiatiCosta
Scriitorul irlandez Colm Toibina fost recompensat, recent, cu prestigiosul premiu literar CostaBook, pentru volumul "Brooklyn", care a concurat la categoria "celmai bun roman", invingând mult premiatul "Wolf Hall", alscriitoarei Hilary Mantel, laureata Man Booker Prize din 2009. Inromanul "Brooklyn", Colm Toibin, şi el nominalizat la Booker Prize,spune povestea unei femei irlandeze, Eilis Lacey, care călătoreştela New York in anii 50, la invitaţia unui preot ce se oferă să oajute să işi găsească de lucru. Costa Book Award pentru debut afost decernat scriitorului Raphael Selbourne, pentru romanul"Beauty", unde este relatată povestea unei fugare din Bangladeshcare se ascunde de propria ei familie. La secţiunea "Cea mai bunăbiografie" s-a impus Graham Farmelo, cu volumul "The Strangest Man:The Hidden Life of Paul Dirac, Quantum Genius". Christopher Reid,de două ori nominalizat la Costa Book Awards, este câştigătorulcategoriei "Cel mai bun volum de poezie", cu "A Scattering",unomagiu adus soţiei sale, decedată in 2005. Patrick Ness estecâştigătorul categoriei "Cel mai bun roman pentru copii", cuvolumul "The Ask and the Answer". Costa Book Awards, care se acordăpentru cinci categorii de opere literare, recompensează volumelepublicate in anul precedent, scrise de autori care locuiesc inMarea Britanie şi Irlanda.0 Câştigătorul fiecărei categoriiprimeşte un cec de 5.000 de lire sterline (5.500 de euro), iarcâştigătorul Costa Book of the Year, ce va fi anunţat pe 26ianuarie, va fi recompensat cu 25.000 de lire sterline (27.500 deeuro).
Pecs, intersectie culturala aEuropei
Oraşul Pecs, din Ungaria, unadintre cele trei capitale culturale europene ale anului 2010, adat, duminică, startul manifestărilor artistice ale programului,plasat sub semnul influenţei Europei Centrale şi al deschideriispre Balcani. Primul oraş maghiar care a primit acest titlu,deţinut anul acesta şi de Essen (Germania) şi Istanbul (Turcia),Pecs aşteaptă circa un milion de vizitatori la cele aproximativ 550de manifestări artistice, din care 350 sunt incluse in programuloficial. Situat la 200 de kilometri sud de Budapesta, nu departe defrontiera croată, acest oraş de circa 170.000 de locuitori, fondatde romani şi dominat de un climat mediteranean, se doreşte a fi ointersecţie culturală in Europa.
Oraşul, care beneficiază desubvenţii de 127 de milioane de euro din partea Uniunii Europene şia guvernului maghiar, mai ales pentru a-şi dezvolta infrastructura,mizează, pentru a-şi primi vizitatorii, pe un nou centru pentruconcerte şi congrese şi pe cartierul Zsolnay, erijat in polcultural. Cele mai multe manifestări vor avea loc in vară, printreacestea remarcându-se plecarea unei "caravane muzicale Pecs -Istanbul - Essen", la sfârşitul lui iunie, un festival de circ şide teatru, intre 9 şi 25 iulie, şi un concert al compozitoruluiGoran Bregovic, la sfârşitul lui iulie. Programul complet poate ficonsultat pe site-ul www.pecs2010.hu.
Programul "Capitală culturalăeuropeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii dinUniunea Europeană in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europeişi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Pânain prezent, circa 40 de oraşe au deţinut acest titlu. In 2009,Vilnius a avut statutul de capitală culturală europeană alături deoraşul austriac Linz, iar in 2007, statutul de capitală culturalăeuropeană a fost impărţit de Sibiu şi Luxemburg.
In 2011, acest titlu va fi deţinutde Turku (Finlanda) şi Tallin (Estonia), oraşele Guimaraes(Portugalia) şi Maribor (Slovenia) vor fi capitale culturaleeuropene in 2012, iar Marsilia (Franţa) şi Kosice (Slovacia) vorbeneficia de acelaşi statut in 2013. Umea, un mic oraş universitardin nordul indepărtat al Suediei, a fost desemnat capitalăculturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordicălocalitate a Europei care câştigă acest titlu, pe care il vaimpărţi cu Riga.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
