Am scris candva despre canibalul siberian, cu o infiorata oroare si poate chiar cu un pic de mila, intelegand ca-si inghitea carnita din fiertura impins de la spate de crancena foame, siberiana si ea. Fiind crestin, ca noi, presupun ca nu-i era tocmai usor sa-i multumeasca Atoatefacatorului pentru hrana nimerita norocos in farfurie, ceea ce va fi starnit in el, dincolo de satisfactia clipei, si o oarecare tulburare vinovata, inclusiv fata de vecinii carora le metaboliza copilul.
Problemele de constiinta i s-ar fi simplificat foarte mult daca s-ar fi nascut in insulele Oceaniei, unde inca mai reverbereaza ecouri ale conceptiei ca te poti ridica la ceruri dupa moarte doar daca ti-ai ucis si mancat dusmanii de pe Pamant. Nemurirea sufletului tau depinde acolo de felul cum iti transezi (si portionezi) relatia cu posesorii altor suflete, din tribul vecin.
Multa vreme era sa credem ca numai in lumea a treia isi gasesc loc canibalii, cand, de fapt, Armin Meiwes vietuia de peste patru decenii in plin centrul Uniunii Europene, la Kassel, asteptand rabdator sa ne uimeasca mintile cu isprava lui. Spre deosebire de canibalul siberian, un "taraie brau" de pe langa fluviul Amur, Meiwes avea slujba buna, platita in euro, si-i placea sa navigheze pe Internet, ca mai tuturor detinatorilor de computere. Un proverb stravechi spune, pe buna dreptate: "Cine se aseamana se-aduna". Si unde sa se adune mai cu folos decat in plasa (ma rog, reteaua) Internetului? Ziua, la slujba, omul raspundea normal solicitarilor de tot felul. In orele lui de reverie, insa, taifasuia pe "chat" cu alti visatori la carne omeneasca, asemeni lui. Pasiune veche, pe care neamtul recunoaste ca o purta cu sine, bine ascunsa, inca de la pubertate. Freud ar fi putut dezvolta inca o data teoria uciderii tatalui, inlocuit de Armin, pe traseu, cu oricine, din moment ce n-a mai avut ocazia s-o puna in aplicare la varsta potrivita. Apare, astfel, o prima diferenta "de statut" fata de canibalii pomeniti initial. Europeanul nu ucide de foame, nici ca sa respecte religia stramosilor, ci manat de prea-plinul fanteziei sale macabre, pentru satisfacerea careia isi si aranjeaza, la tara, o camera-abator cu bancul de lucru aferent si tot dichisul macelariei.
A doua diferenta: el nu-si mai consuma dusmanii de moarte, ci, cum s-ar spune intre betivi, prietenii de pahar. Victima lui Meiwes a fost un specialist in computere din Berlin, pofticios si el de carne umana pana intr-atata incat sa doreasca sa mestece impreuna cu Armin, inainte de a cadea in lesinul mortii, o bucata desprinsa din propriul sau trup. Ca bucata aceea s-a nimerit a fi tocmai penisul (cam "zgarcios" atat in stare cruda, cat si prajit, avea sa explice Meiwes unui tribunal consternat), asta tinea de dorinta testamentara a fostului sau proprietar, impreuna cu alte clauze pe care canibalul european, spre lauda profesiei lui, le-a respectat pana la capat. Pe traseul catorva luni, a reusit sa consume 20 de kilograme de berlinez, si e aproape sigur ca ar fi dat gata si restul pachetelor din frigider, daca politia nu i-ar fi incurcat socoteala.
Povestea seamana cu schema unui roman horror. Daca l-as fi scris eu, probabil ca luam o gramada de bani, insa mi-as fi auzit, imi inchipui, si vorbe ca nu-s tocmai intreg la "mansarda". Dar asa, ca l-a scris insasi viata, pe cei cutremurati de oroare la lectura acestei pagini (mai greu de inghitit si ea, indiferent de precautii) ii avertizez sa nu-si faca iluzii. N-o sa treaca mult pana cand Hollywood-ul va trage subiectul in film, dandu-ne ocazia nu doar sa mai auzim despre canibalul european, ci sa-l si vedem la lucru, in toata splendoarea lui tehnicolora.
Creierul uman e un organ uluitor. Ce are Armin Meiwes in al sau e greu de stiut. Expertiza medicala a stabilit in seama lui paradoxul de a fi si atins de grave tulburari psihice, si in deplina responsabilitate. Tribunalul i-a dat opt ani si jumatate inchisoare (regim de UE, nu de gulag siberian). In intervalul acesta, doctorii au ragazul sa-i aplice o terapie psihiatrica menita sa-i scoata din cap obsesia carnii umane. Sa-l "decanibalizeze" mental, cu alte cuvinte. E un puscarias model, asa se mai zice, incat va aparea de dupa gratii destul de repede, pentru buna purtare. Cu conditia - adaug eu - sa nu-i puna computer in celula. Internetul e tentatia dracului! Mai stii peste cine da, cine-l apeleaza pe "chat" si ce intelegeri mai face pentru cand iese din nou la lumina?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
