Doina Uricariu
Vlaicu Ionescu The Artist/ Pictorul*
Editura Universalia Press
Scriitoarea Doina Uricariu pare să-şi fi creat un nou proiect de recuperare a unor creatori români sau instituţii având un parcurs ce a rămas necunoscut sau prea puţin cunoscut. Din varii motive. Unul ar fi istoria noastră întoarsă total din matca ei, după al Doilea Război mondial şi începutul terorii împotriva elitei spirituale, a clasei de mijloc şi reprezentanţilor politicii şi democraţiei româneşti interbelice. Mă gândesc la cele două cărţi de memorialistică şi istorie pe care le-a publicat la Polirom, Maxilarul inferior şi Scara Leilor. A publicat înaintea acestor volume care au plasat-o într-o poziţie de vârf a memorialisticii cărţi şi studii dedicate artiştilor şi scriitorilor din exil. Între care, aş aminti eseurile din admirabila carte-album, având-o autoare şi pe Monica Pillat, intitulată Maria Pillat-Brateş/ Poezie şi reverie. A scris un eseuîn acel volum de o mare fineţe a analizei comparatiste care stabilea influenţele artei Extremului Orient asupra impresionismului şi postimpresionismului din arta culorilor de apă. A fost o recuperare semnificativă a unui artist român, cu portrete, peisaje şi naturi moarte unice în lumea acuarelei. Am redescoperit sau cunoscut în primă instanţă o artistă din perioada interbelică şi postbelică, cu succes în galeriile naţionale, preţuită şi atunci când a expus la Paris şi New York. Un nume dispărut din conştiinţa criticii de artă contemporane. Efectul a fost unul de reviriment al interesului şi cotei Mariei Pillat-Brateş. A urmat albumul consacrat sculpturilor lui Constantin Antonovici, sculptorul ce a fost elevul lui Mestrovici şi Constantin Brâncuşi având multe lucrări în colecţii publice şi private şi concursuri de sculptură câştigate în Europa, Canada şi America. S-a petrecut acelaşi efect benefic de redescoperire şi revalorizare.
De curând Doina Uricariu a publicat o carte-album dedicată picturii necunoscute în România, semnată de un mare artist, Vlaicu Ionescu, a cărui notorietate a fost şi este legată de traducerile, interpretările şi decriptarea prezicerilor nostradamiene. Vlaicu Ionescu a fost considerat până de curând drept cel mai de seamă exeget al lui Nostradamus în veacul XX. Iată însă că vine scriitoarea Doina Uricariu şi ne propune o vastă operă picturală, însumând peste 280 de tablouri identificate şi peste cincizeci de desene admirabile semnate de Vlaicu Ionescu, de-a lungul a şase decenii de creaţie. Pare incredibil că opera plastică a lui Vlaicu Ionescu nu mai are azi în viaţă decât puţini din martorii ce i-au văzut expoziţia de la 18 ani, deschisă la Galeria Universul, apoi expoziţia din 1945 deschisă la Ateneul Român, împreună cu marele pictor Ion Ţuculescu. A urmat o pauză de 23 de ani în care pictorul nu a mai fost prezent în expoziţiile româneşti de pictură, desene şi grafică ale deceniilor cinci şi şase. Artistul nu a făcut nici o concesie temelor şi abordărilor proletcultiste şi nici realismului socialist.
În vreme ce foşti avangardişti şi surealişti români făceau eforturi de adaptare şi compromisuri mai mici sau mai mari, iar critica de artă blama decadentismul din opera pictorilor majori, dându-le lecţii cum să picteze, şantiere, ogoare şi uzine, Vlaicu Ionescu a preferat să nu expună. Dar a pictat, dovadă numeroasele pânze cuprinse în catalogul raisonne, care trimit la anii '40, '50 şi '60. E o lungă perioadă de creaţie în care pictorul Vlaicu Ionescu nu iese din atelierul unde pictează, din biblioteca lui de cărţi rare de filosofie, istoria religiilor, artă şi civilizaţii, simbologie, astrologie, alchimie şi psihanaliză, teologie… E însă foarte preţuit pentru audiţiile muzicale şi prelegerile despre muzică ţinute şi acasă, unde e vizitat de câţiva colecţionari care-i achiziţionează lucrările. Deschiderea ideologică şi politică produsă în România după invadarea Cehoslovaciei eliberează artele vreme de câţiva ani. Artiştii şi oamenii de cultură vor folosi această miraculoasă deschidere. Vlaicu Ionescu revine în forţă, deschizând două expoziţii importante şi de mare răsunet, în Hall-ul din faţa Aulei Bibliotecii Central Universitare din Bucureşti. Expoziţiile au fost vernisate de cei mai importanţi critici de artă ai momentului, Petru Comarnescu, Eugen Schileru, alături de Prof. univ. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi poeţii cunoscuţi drept mari iubitori de artă şi colecţionari Radu Boureanu şi Vlaicu Bârna. Vlaicu Ionescu este un autodidact. A fost însă elevul lui Adam Bălţatu şi al lui Jean Al. Steriadi şi a frecventat atelierul lui Gheorghe Petraşcu. Foarte mari artişti au fost autodidacţi aduce în faţa publicului celor două expoziţii un număr de cca 70 de picturi ce fac parte din expresionismul abstract. Pânzele lui Vlaicu Ionescu au conecţii spectaculoase cu arta americană, influenţa lui Jackson Pollock, fiind analizată atent în volum, asemeni altor tutele şi afinităţi, începând cu frescele de la Curtea de Argeş, vitraliul şi mozaicul modern în bisericile şi catedralele Bauhaus, Le Corbusier.
Invitat după cele două mari expoziţii bucureştene să expună la Munchen, de două ori şi la Freising, Vlaicu Ionescu s-a afirmat în Germania şi ca profesor de filosofia şi istoria artei prin prelegerile ţinute la Hochvolksschule din Munchen şi emisiunile dedicate culturii şi artei de la Europa liberă. Va cere azil politic împreună cu soţia sa, regizoarea de teatru şi profesor la IATC, Lidia Ionescu, născută Pecurariu, fiica părintelui desenului arheologic din România, Dionisie Pecurariu, colaboratorul lui Vasile Pârvan şi autorul a mii de desene, semnate sau nu care însoţesc volumele lui Pârvan şi ale arheologilor români. Vlaicu Ionescu obţine azilul politic şi se stabileşte în America la sfârşitul anului 1970.În America reface manuscrisele dedicate lui Nostradamus şi publică un prim volum de referinţă în Franţa, în 1976, care-i aduce o notorietate europeană, urmată de ediţii în Japonia şi traducerea lor în anii 90, în România. Pictorul expune în America, Italia, Franţa, Grecia, în nenumărate expoziţii personale şi de grup şi creează o operă plastică de o mare bogăţie cromatică, tematică, unică prin orizontul simbolic, mistic, ezoteric şi profunda spiritualitate, de neîntâlnit în creaţia altui artist plastic român din ţară sau din exil.
Prefaţa albumului este semnată de Alberto Cernuschi, un mare cunoscător al artei moderne care a fost Preşedintele Caravanei Galeriilor de Artă din Franţa, un mare admirator al picturii lui Vlaicu Ionescu, deţinătorul Premiului de pictură esoterică ce i-a fost decernat în Italia. Cernuschi preţuieşte metaforele plastice din pictura lui Vlaicu Ionescu, prezenţa acelei realităţi invizibile, a transcendentului, a structurilor de dincolo de epidermă, fie că e vorba de lumea celulelor, de microbiologie, de structuri geologice, de mişcarea cuantelor şi lumea extraterestră.
"Această pictură nu reprezintă atmosfera exterioară ca în impresionism şi nu rămâne la suprafaţa obiectului. Artistul pătrunde în materie şi extrage din pământ tot ce este mai preţios, aurul, argintul, pietrele preţioase. El îndeplineşte ritualuri şi transmutaţii alchimice.
În picturile sale, fiecare element este legat de celelalte, armonizat prin ritm şi contrapunct şi are o înfăţişare holistică, fiind orchestrat de mintea artistului care pictează asemenea unui compozitor."
Doina Uricariu îşi încheie amplul capitol final intitulat Pădurea de simboluri analizând cele două picturi ale lui Vlaicu Ionescu intitulate Duhul Sfânt şi secţiunea de aur(1992) şi Căutându-l pe Duhul Sfânt (1995) vorbindu-ne despre artistul care "pictează făgăduinţa Duhului Sfânt, promisiunea unei învăţături, a unei cunoaşteri şi mângâierea pe care ne-o poate aduce spiritualitatea din artă.Toată pictura lui Vlaicu Ionescu reprezintă credinţa şi indecarea omului prin acest duh al spiritualităţii şi devenirii cunoaşterii. Privit de departe tabloul căutării Duhului Sfânt desenează cu liniile albe ale geometriei devenirii un copil care aleargă fericit cu zmeul lui înălţat pe cer."
*)Prefaţăde Alberto Cernuschi
Catalog raisonneşi bio-bibliografie de Alina Ionescu Graff
Eseuri de Nina Stănculescu şi Ruxandra Garofeanu
Fotografii de Sorin Radu
Ediţie bilingvă engleză-română
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
