Ziarul de Duminică

Ce păţeşti dacă vorbeşti în gând cu voce tare/ de Stelian Ţurlea

Ce păţeşti dacă vorbeşti în gând cu voce tare/ de Stelian Ţurlea

Galerie foto

Autor: Stelian Turlea

05.08.2016, 00:02 142

Robert Şerban

Vorbesc în gând, cu voce tare

Dialoguri cu un cristian

Casa de pariuri literare

Robert Şerban, „o voce a normalităţii într-o lume din ce în ce mai străină ideii de memorie şi de valoare adăugată”, cum susţine în „Argument” un cristian care l-a intervievat îndeosebi pentru „echilibrul proverbial”. Cinci interviuri despre carte, interviuri, artă, pasiunea amândurora pentru Iosif Sava, televiziune şi emisiunile culturale de televiziune. Pentru poet, interviurile „contează mult, fiindcă în ele sunt topite, povestite, retrăite ori păstrate părţi din viaţa mea. Sunt amintirile mele de la vârste diferite, percepţiile asupra a ceea ce am trăit într-un moment sau altul, sunt aşteptările şi planurile pe care mi le-am făcut, sunt tristeţi, reacţii ridicole, dezamăgiri, poate chiar furii. Sunt contradicţiile mele.”

 

Darie Magheru

Scrieri

Volumul I – poeme

Editura Eikon

Ediţie îngrijită de Mihaela Malea Stroe. Prefaţă de Octavian Soviany: „Spirit incomod şi caustic, Darie continuă să incomodeze şi după moarte. N-a fost un epigon al scriitorilor de la Gândirea, ci un autor iconoclast, demolator de poncife literare, lansat în căutarea unor noi teritorii ale literaturii, pe care o percepea ca pe o aventură existenţială. Opera sa se arată uneori incomodă, ca şi autorul ei – câteodată dificil de citit; sfidând adesea orizontul de aşteptare al cititorului cu violenţa literaturii de avangardă, ea presupune o lectură tenace, atentă şi – de ce nu? – empatică.” Volumul este o integrală a poeziei lui Darie Magheru, antume şi postume, o voce de o puternică originalitate, fascinată până la obsesiv de mitul artistului.”

 

Constantin Iftime

Copiii sălbatici

Editura Cartea românească

Ilustraţie de Krisztina Bokos. În anul 1981, liniştea aparenta a oraşului B. este tulburată de apariţia, pe garduri şi pe ziduri, a numeroase lozinci antitotalitare, scrise cu creta. Forţele de ordine şi represiune cheamă întăriri şi se coalizează cu grupuri de informatori, de copii ai străzii, de hoţi. Protestatarul, un elev de liceu, este deconspirat repede. Va fi anchetat de Securitate şi va muri lent, în chinuri.

„Romanul Copiii sălbatici evoluează în jurul acestei poveşti adevărate, dar trebuie citit ca o feerie epică din subterana comunistă, unde personaje crude, inocente, însetate de viaţă se asociază, dintr-un instinct atavic de supravieţuire, în grupuri, în secte, în reţele de urmăritori”

 

Burhan Sonmez

Istanbul Istanbul

Editura Polirom

Traducere din limba turca de Leila Unal. Patru prizonieri stau închişi în celula unui centru de tortură. Atunci când nu sunt maltrataţi, ei spun pe rând poveşti despre Istanbul, istorisiri ca un balsam împotriva durerii şi fricii, exerciţii de rezistenţă, şi nu un mijloc de a uita unde se află. Pornind de la destinul celor patru oameni închişi în celula cu numărul 40, romanul ajunge treptat să reflecte viaţa locuitorilor Istanbulului de la suprafată, cu suferinţele şi visurile lor, şi să aibă în centrul său marele oraş.

 

Nicolae Coande

Nu m-au lăsat să conduc lumea

Casa de editură Max Blecher

„Prin noul său volum, Nicolae Coande mai demonstrează o dată că viabilitatea unei formule poetice nu ţine de mode, de migraţii sezoniere, de tendinţe. Că un poet adevărat continuă cu obstinaţie să-şi urmărească obsesiile, să-şi hrănească indispoziţiile, şi o face rămânând tot timpul subtil şi neaşteptat, fals sentenţios – dai la tot pasul în această poezie de admirabile scăpărări de luciditate şi inteligenţă bine strunită –, sarcastic, negru-n cerul gurii şi bavard, când, de fapt, atât de grav în fiecare secvenţă derulată în filmul său straniu, ce atinge uneori tragismul prin intermediul metonimiei şi al deriziunii. Lucru pe care doar câţiva dintre cei cu adevărat mari (nu neapărat poeţi galonaţi sau faime ale istoriilor literare) l-au mai reuşit atât de memorabil – de obsedant – în toată poezia românească recentă.” –Claudiu Komartin.

 

Povestea prinţului Sobur

Editura Cununi de stele

Traducere din limba bengali de Amita Bhose. Ilustraţii de Adriana Crăciunescu. Atât editoarea, cât şi ilustratoarea sunt foste studente ale Amitei Bhose. Din lumea fascinantă a Indiei, basmele bengaleze au ajuns la noi pe aripile păunilor, tălmăcite direct din limba bengali de către Amita Bhose, cea care, copilă fiind, le asculta vrăjită în casa părintească din Kolkata. E rândul nostru acum să călătorim pe calul înaripat al prinţului Sobur şi să fim stropiţi cu apa Gangelui, preschimbându-ne în personaje de poveste.

AFACERI DE LA ZERO