Ce vezi, ce auzi, ce pastrezi

Pe 9 si 10 Mai, la Muzeul Militar National "Regele Ferdinand I" vor prinde viata vremurile domniei Regelui Carol I (vezi foto 1, 2, 3). Cum anul acesta se implinesc 170 de ani de la nasterea printului Carol I de Hohenzollern-Siegmaringen, institutia organizatoare si-a propus sa evoce o zi de sarbatoare din acele vremi. 10 Mai a fost Ziua Nationala a Romaniei, aleasa pentru a nemuri cele 3 evenimente marcante ale istoriei nationale: sosirea printului Carol in Romania (10 mai 1866), declararea Independentei (10 mai 1877) si ridicarea tarii la rangul de regat (10 mai 1881). Asa ca toti aceia care iubesc istoria adevarata si vor sa o retraiasca, fie si pentru numai cateva ore, sunt bineveniti la Muzeul Militar, unde se vor intalni cu tipuri istorice de dorobanti, vivandiere, sapeuri, ofiteri inferiori si superiori, birjari si generali, vor pluti pe aripile valsului si vor bate pas de defilare pe ritm de mars, vor simti mirosuil prafului de pusca - pentru ca se va trage cu arme usoare si cu tunuri -, dar si izul apetisant al bucatariei de campanie, ce va oferi tuturor fasole cu carnati. Specialisti si colectionari vor da informatii privind echipamentul, armamentul, tactica de lupta si viata de campanie a soldatului din perioada domniei primului rege al Romaniei. Intre orele 10-14, toti amatorii de "istorie vie" sunt asteptati la Muzeul Militar National. (Adrian-Silvan Ionescu)

 

 

O expoziţie ce cuprinde 59 de fotografii realizate de pictorul suprarealist Rene Magritte in perioada 1925-1955, care au ca subiecte indeosebi pe soţia sa, Georgette Magritte, şi prieteni apropiaţi ai artistului, este deschisa la Muzeul Naţional de Artă al României. Printre prietenii surprinşi de Magritte pe peliculă se numără scriitorii Louis Scutenaire, Paul Nouge, Marcel Marien, Paul Colinet şi Irene Hamoir. Scutenaire a fost şi cel care a constituit acest ansamblu de fotografii vernisat la MNAR. Expoziţia "Fidelitatea imaginilor. Rene Magritte şi fotografia" este prezentată la Bucureşti prin acordul de cooperare bilaterală intre România şi Comunitatea franceză Valonia-Bruxelles pentru perioada 2008-2010. Realizate cu un aparat Kodak obişnuit, in locuri alese intenţionat pentru banalitatea lor, fotografiile uimesc prin stranietatea compoziţiilor, prin punerea in scenă a personajelor. După cum evidenţia chiar Scutenaire, Magritte se amuza punând oamenii - soţia, prietenii - in situaţii inventate inainte de a-i fotografia, in acelaşi mod in care aranja elementele tablourilor sale pentru a crea o altă lume. O parte dintre fotografiile prezente in expoziţie au fost folosite de artist drept etape in elaborarea unor picturi.

 

Teatrul de Comedie organizeaza intre 6 şi 13 mai Festivalul Comediei Româneşti - festCO 2009, ediţia VII-a -, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, coorganizator Televiziunea Română. Timp de o săptămână pot fi vizionate, pe scenele teatrelor Comedie, Naţional, Metropolis şi Odeon, spectacole montate in ţară şi in străinătate pe textele autorilor: I.L. Caragiale, Tudor Muşatescu, Mihail Sebastian, Eugene Ionesco, Matei Vişniec, Adrian Lustig, Lia Bugnar, Dana Măgdici şi Iulian Postelnicu. Regia acestor spectacole este semnată de Cătălina Buzoianu, Ion Caramitru, Radu Afrim, Aurel Palade, Dan Tudor, Dan Vasile, Cristian Sofron, Dorina Chiriac, Iulian Postelnicu. Din Bucureşti vor fi prezente in concurs Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Metropolis şi Teatrul de Comedie, iar din ţară teatrele din Arad, Baia Mare, Tulcea, Constanţa şi Focşani. Sunt invitate in competiţie şi două trupe europene venite din Luxemburg şi Franţa. In secţiunea off, Teatrul de Magie va prezenta un spectacol de iluzionism, iar la Cafe Deko (str. Smardan nr. 30) se vor derula recitaluri de stand-up comedy. In imediata apropiere a Teatrului de Comedie va fi inaugurată Cafeneaua artistică „La Comedie". Aici, in cadrul Clubului de lectură festCO, vor fi citite textele căştigătoare la Concursul de Comedie Românească, ediţia a IV-a. Tot in acest spaţiu neconvenţional va debuta proiectul "Comedii uitate" iniţiat de revista "Drama" a Uniunii Scriitorilor din România – coordonator de proiect fiind criticul Mircea Ghiţulescu. Proiectul va demara cu o piesă puţin cunoscută – "Neguţătorul de ochelari" de Tudor Arghezi. Detalii pe site-ul www.festco.ro.

 

 

Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează un concurs de fotografii artistice cu tema „Bucureştiul in tranziţie". Cele mai valoroase lucrari vor fi incluse in expoziţia „Luna Bucureştiului", organizată in septembrie la Praga, de Institutul Cultural Român.

Concursul se adresează atât amatorilor, cât şi profesioniştilor. Un juriu de specialitate va acorda următoarele premii:

Fotografiile acceptate in concurs trebuie sa fie in mod obligatoriu inedite şi exclusiv in format electronic, avind următoarele caracteristici:

Se acceptă şi fotografii provenind din scanarea clişeelor, la o rezoluţie de 300 dpi, mărite de cel puţin 10 ori (clişee 24-36) sau 6-8 ori (clişee mai mari).

In cazul fotografiilor digitale, MNLR solicită prezenţa EXIF, prin care imaginile se autentifică.

Imaginile pot fi expediate pe adresa dan.vatamaniuc@yahoo.com sau dan.vatamaniuc@gmail.com. Ele pot fi de asemenea trimise pe CD sau DVD pe adresa MNLR, B-dul Dacia 12, sector 1, Bucureşti (cu menţiunea – "Pentru concurs foto"). Imaginile trimise vor fi insoţite de un scurt CV şi de datele de contact.

Fiecare participant este acceptat in concurs cu un număr de minim 5 şi maxim 15 fotografii. Data-limita de inscriere in concurs este 31 mai. Rezultatele vor fi date publicităţii in data de 15 iunie. Fotografiile premiate intră in proprietatea MNLR. Celelalte fotografii vor fi deţinute in coproprietate cu autorii pe o durată de 2 ani, orice eventuală tranzacţionare a acestora urmând a face obiectul unui contract separat.

 

 

A 7-a editie a Festivalului de Teatru de Cameră şi Underground ARAD-FUN, la care se adaugă şi Festivalul Euromarionete, işi aşteaptă publicul intre 11 şi 22 mai la Arad. Acoperirea geografică a depăşit deja nivelul şi spaţiul european şi s-a orientat spre Asia şi alte destinaţii culturale exotice. De pe Bătrânul Continent vor fi prezente pentru prima oară in festival spectacole din Anglia, Spania şi Cehia, la care se vor adauga producţii ale partenerilor tradiţionali din SUA, Franţa, Polonia, Ungaria, Serbia, Ucraina şi Republica Moldova. Repertoriul internaţional este format din premiere ale sezonului 2008 din marile capitale ale lumii, montări de inaltă ţinută care nu au fost vizionate până acum in România, susţinute de peste 500 de participanţi.

 

 

Concertul pe care cântăreaţa irlandeză Sinead O'Connor il va susţine la Bucureşti pe 11 iunie, va fi unul acustic, alături de ea urmând să urce pe scenă doi colaboratori vechi de-ai săi, Steven Cooney şi Kieran Kiely. Potrivit organizatorului Events, la Arenele Romane vor fi amplasate scaune pe spaţiul central, astfel incât spectatorii să poată savura din plin concertul. Biletele la spectacol sunt fără loc, astfel incât cei care vor să o vadă cât mai de aproape pe artistă trebuie să fie primii la concert. Accesul publicului va fi permis incepând cu ora 19.00, iar concertul va incepe la ora 20.30. Biletele pentru show se pot cumpăra la preţul de 109 de lei, prin intermediul site-urilor www.ticketpoint.ro, www.bilete.ro, www.blt.ro, www.eventim.ro, precum şi de la Sala Palatului, din reţeaua magazinelor Diverta şi din punctele de vânzare Eventim din magazinele Germanos. In ziua spectacolului, biletele vor costa 129 de lei.

 

 

Ediţia din 2009 a Festivalului Internaţional de Teatru "Radu Stanca" de la Sibiu se va desfăşura in perioada 28 mai - 7 iunie şi va avea tema "InOvaţii". Ea va include 358 de evenimente, derulate pe parcursul a 11 zile, şi va reuni trupe din 70 de ţări. Evenimentul va fi deschis, pe 28 mai, de spectacolele "Richard III", in regia lui Tompa Gabor, şi "Metamorfoze", de Silviu Purcărete. Silviu Purcărete va mai fi prezent la acest eveniment şi cu spectacolul "Faust". Ediţia din 2009 a Festivalului "Radu Stanca" va include reprezentatii din Canada, Rusia, Franţa şi Statele Unite, care vor avea loc atât in săli de teatru, cât şi in spaţii neconvenţionale. Printre regizorii străini ale căror spectacole vor fi prezentate in festival se numără: Dag Thelander, Eimuntas Nekrosius, Robert Raponja, Vahan Badalyan, Hu Lei, Zhang Disha, Christopher Markle, Patrick Roegiers, Masahiro Yasuda. De asemenea, in cadrul festivalului vor fi montate spectacole ale regizorilor români Alexandru Dabija, Horaţiu Mălăele, Radu Afrim, Theodor Cristian Popescu, Radu Alexandru Nica, Victor Ioan Frunză şi Dragoş Galgoţiu. In plus, criticul de teatru George Banu, dramaturgul Saviana Stănescu, directorul Institutului Cultural Român, Horia -Roman Patapievici, şi ministrul Culturii, Theodor Paleologu, vor susţine conferinţe, in timp ce Amadeus, Fanfara 10 Prăjini şi Mandinga vor avea recitaluri.

 

O lucrare cu un subiect inedit a fost lansată miercuri, 6 mai, la sediul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. „Il Carmelo in Romania" („Ordinul carmelit in România") reprezintă rodul cercetărilor intreprinse de Aldino Cazzago şi Piero Rizza, reprezentanţi ai acestui ordin religios in regiunea Veneto, care au mai dedicat subiectului numărul dublu, 6-17/2001, din publicaţia ştiinţifică „Quaderni Carmelitani". „Volumul – scriu autorii in Prefaţa lucrării – nu işi propune să vorbească numai despre prezenţa carmeliţilor in aceste ţinuturi cărora parcă că istoria le-a destinat anume rolul de punte intre Orientul şi Occidentul creştin". Astfel, alături de capitole circumscrise strict tematicii din titlu (precum „Semne ale prezenţei carmeliţilor in România" de Fabio Pistillo, „Mănăstirea carmelită de la Snagov" de Antonio Prestipino, „Sfinţii carmeliţi in cultura română" de Luca Bulgarini sau „<> de Sf. Teresa din Avila in limba română" de Fabio Pistillo), alte capitole tratează despre „Situaţia religioasă in România postcomunistă" (Giacomo Gubert), „Vladimir Ghika (1873-1954)" (Antonio Maria Sicari), „Daniel Ciobotea: noul Patriarh al Biserii Ortodoxe Române" (Aldino Cazzago). Volumul, tipărit la Editura Juliagraf din Verona, in 2008, a fost prezentat publicului invitat la manifestarea din 6 mai de către Giacomo Gubert, reprezentând comunitatea carmeliţilor din Veneţia, şi Piero Rizza, sociolog şi editor al lucrării.