Chiar daca mergi cu viteza legala pe soseaua Cluj-Oradea, imaginea castelului de la Ciucea apare brusc, ca intr-o fotografie miscata, au vol d?oiseaux, asemanatoare in dinamica neclara cu cea reprodusa pe forzatul catalogului ce insoteste expunerea colectiei de pictura romaneasca a Veturiei si a lui Octavian Goga la Muzeul de Arta din Cluj.
Am scris intai "Veturiei" fiindca sotia poetului chiar le-a posedat mai mult, supravietuindu-i sotului - doborat pe treptele resedintei din Ardeal de apoplexie sau de otravurile lui Moruzov comandate de Carol al II-lea - 41 de ani. De altfel, Veturia Goga domina, din tabloul pictat de Camil Ressu in 1924, intreaga expozitie, prin cei aproape doi metri inaltime ai panzei (dubla ca dimensiuni fata de urmatorul tablou) si prin poza cvasimonarhica, accentuata de haina coborata pe brate pana la podea ca o hlamida si de esarfa ce-i inconjoara fruntea ca o coroana.
Cu siguranta, la fel de suveran a stapanit ea si viata poetului care, dupa ani buni de pasiune adulterina, i-a obtinut Veturiei libertatea, cu trei ani inainte de pictarea tabloului, promitandu-i primului ei sot, preotul Triteanu, scaunul episcopal de Roman. In portretul facut poetului in 1920 de acelasi Ressu, vedem un chip ce poarta inca amprenta unei candori juvenile, umbrita doar de fixatia indepartata a ochilor albastri si de buzele subtiate acum de o explicabila tensiune nervoasa.
Muzeul din Ciucea ii datoreaza vaduvei lui Goga infiintarea si constituirea patrimoniului pe baza obiectelor de arta si memorialistica aflate aici si in resedintele de la Bucuresti si Predeal. La fel ii datoreaza si ridicarea Mausoleului, construit cu banii obtinuti din vanzarea terenurilor de peste Cris si decorat cu mozaic de Murano. In ciuda acestor certitudini, biografia cuplului si mai ales a Veturiei, "femeia de o salbatica vitalitate, cu apetit de felina la ospatul vietii", cum o caracteriza Mircea Goga, e la fel de nebuloasa ca fotografia castelului din catalogul amintit.
Portretul Veturiei, facut in pastel de Nagy Istvan in 1927, contureaza un chip de alura borgiana, cu o similicagula acoperindu-i fruntea pana deasupra sprancenelor si urechile in totalitate. O haina incheiata pana sub barbia ferma ascunde trupul si orice semn sau accesoriu al feminitatii. Sa fie aceasta masca ramasa privirii subliminal legata de zona crepusculara a caracterului cantaretei de la Bayreuth si, cu certitudine, apropiata confidenta a Maresalului Antonescu?
Portretul-pereche facut lui "Tavi", cum il alintau cunoscutii, de acelasi artist, in aceeasi tehnica si in acelasi an, infatiseaza, la mai putin de un deceniu de portretul facut de Ressu, un chip alterat, desenat in culori intunecate, cu barbia lasata in piept, cu expresie sumbra, incruntata si ochi incercanti, ce pare a ascunde suferinte nemarturisite. La fel de atins apare cu doi ani inainte de a se stinge si in tabloul pictat fara mari pretentii de Hans Eder, dar care a observat trupul tensionat si chipul marcat de cute adanci.
Intre aceste tablouri care jaloneaza parcursul expozitiei de la Cluj, restul colectiei de la Ciucea, la care s-au adaugat in contrapunct piese ale acelorasi autori din colectia muzeului-gazda, compun o rezultanta a afinitatilor cuplului pentru lumea artei romanesti din epoca. Nu lipsesc opere ale unor nume mari, ca Grigorescu, Luchian, Pallady, Tonitza, Darascu, Elena Popea, Lucian Grigorescu, sau altele ajunse in proprietatea statului roman prin donatia facuta in 1966 de Veturia Goga si incluzand castelul si toate bunurile aferente.
Situatia intregii donatii devine nebuloasa, la fel ca fotografia amintita, dupa disparitia Veturiei in 1979 si se cronicizeaza dupa "revolutie". Despre felul in care a fost conservata colectia vorbesc cartoanele curbate de umezeala ale picturilor expuse acum, unele afectate ireversibil. Cataloage ale patrimoniului, care mai cuprinde colectii de gravura, desene, caricaturi, arta decorativa, sculptura, s-au tiparit abia de la exilarea aici a reputatului critic de arta Vasile Radu, cel care a organizat incepand cu 2006 cateva expozitii tematice surprinzatoare, prezentate si in salile Muzeul de Arta clujean.
La fel de nebuloasa este actuala situatie a Muzeului Memorial, aflat abia acum in situtia reparatiilor generale si a unei necesare restaurari, dar insuficient semnalizat pe hartile turistice si pe teren, despre care circula zvonurile unor revendicari iminente.
Castelul, care pana la refacerea sa, incheiata in 1926, aducea oarecum cu castelul Habsburgilor de la Miramare, pare sa poarte, ca si acela, blestemul unei mari nefericiri. Pana cand, oare?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
