cresc cruci de un an de zece de o mie
nu mai ştiu de când e-o meserie
veche m-a-nvăţat tata şi pe el bătrânul
care-şi ţinea crucile în odăiţă-n casă
mâncau cu el dormeau cu el ca acum nene
erau drăguţe mici dar se poceau
cu timpul se-ndreptau se-nălţau creşteau
ca alţii într-o viaţă
bine că venea unul altul şi le lua nene
venea şi zicea uite aia
pe aia o vreau aia-mi place aia-i bună
opipăia râzând pe la braţe la mijloc
se frecau porcii de lemnul ei lucios moale
şi-o luau apoi una două în spate
da' nici ea nu-i lăsa se lipea
de creştet de umeri cu tot trupul nebuna
îi vedeam pe ăia dup-un an după zece
cărându-şi gârboviţi aleasa
până când se duceau săracii în pământ caomu'
ea rămânea de pază afară să nu iasă vreunul
la aer nene
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
