In primavara anului 2003, a luat nastere la Cluj Centrul de Studii si Documentare al Cercului Literar de la Sibiu. Acesta este condus de prof. dr. Ion Vartic, autor a numeroase si importante lucrari despre gruparea cerchista, caruia i se adauga cadre didactice ale Facultatii de Litere din Cluj, precum si personalitati de peste hotare (Matei Calinescu, Virgil Nemoianu, Gelu Ionescu s.a.). Custodele-cercetator al Centrului este poetul Dan Damaschin, depozitarul unor adevarate comori documentare.
- De ce Clujul si nu Sibiul?
- In urma cu doi ani, mai exact la 13 mai 2003, se implineau sase decenii de la aparitia, in ziarul Viata, a celebrei "Scrisori-manifest catre E Lovinescu" - actul public al cristalizarii Cercului Literar de la Sibiu. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj a tinut sa marcheze aceasta aniversare prin infiintarea, in cadrul Facultatii de Litere, a unui Centru de Studii si Documentare dedicat fenomenului literar respectiv. In scrisoarea de intentie referitoare la crearea acestuia, semnatarii ei (prof. dr. Andrei Marga, prof. dr. Stefan Oltean, prof. dr. Ion Vartic si conf. dr. Corin Braga) aduceau ca argument in favoarea Clujului, ca loc unde ar trebui sa functioneze Centrul de Studii, faptul ca membrii Cercului Literar de la Sibiu au fost, de fapt, tineri universitari si studenti care au urmat Universitatea clujeana in refugiu la Sibiu in anii ''40, formandu-se intelectual sub influenta ei modelatoare, exercitata prin autoritatea unor profesori cu o solida formatie europeana (Lucian Blaga, Liviu Rusu, Nicolae Margineanu, D.D. Rosca, F. Stefanescu-Goanga, D. Popovici s.a.). Avand in vedere faptul ca numerosi reprezentanti ai gruparii cerchiste au fost integrati in invatamantul universitar clujean (pana la indepartarea lor de la catedra, prin epurari politice, la sfarsitul deceniului patru), Cercul Literar poate fi considerat o parte a istoriei intelectuale de prim-plan a Universitatii clujene.
- Au mai ramas documente inedite de la cerchisti?
- Fara indoiala. Tocmai de aceea, inca de la infiintare, Centrul de Studii si Documentare si-a desemnat drept componente de baza ale activitatii sale constituirea unui fond de manuscrise ale membrilor Cercului (la care se adauga corespondenta trimisa si primita de cerchisti, precum si materiale iconografice - fotografii, portrete ale acestora), (re)constituirea bibliotecii Cercului Literar (opera propriu-zisa a membrilor Cercului, colectia Revistei Cercului Literar, dar si carti ce provin din bibliotecile cerchistilor, volume de studii si analize consacrate operei lor). O alta dimensiune ce defineste demersul teoretic si practic al Centrului este initierea unor programe de cercetare, conjugate cu activitati de publicare a studiilor rezultate din investigatii, a ineditelor din arhive sau a operelor cerchistilor, in editii critice.
- Care este contributia "ultimilor mohicani" in viata din vechea echipa a Cercului (Nicolae Balota, Viorica Guy Marica)?
- O contributie semnificativa la constituirea Bibliotecii si Arhivei acestui Centru au adus-o membrii Cercului Literar de la Sibiu aflati in viata, pe care i-ati aminit, dar si succesorii lor de drept. As mentiona in acest ultim caz, multumindu-le pe aceasta cale, numele doamnelor Delia Cotrus, Zorina Regman, Dorina Stanca, Sorana Coroama-Stanca. Dupa cum de nepretuit ajutor s-a dovedit prin gestul sau domnul dr. Iuliu Boeriu, atat prin donatia cuprinzand cartile Etei Boeriu - opera originala si traducerile -, cat si prin "dosarele de presa" intocmite pentru aproape fiecare dintre membrii Cercului Literar.
- Sunteti in posesia unor documente interesante provenind de la Ion Negoitescu. Ce loc isi vor gasi acestea in cadrul Centrului de Studii ?
- In calitate de custode/cercetator, incerc sa pun in valoare cunoasterea si experienta dobandite pe parcursul a aproape doua decenii, in care, ca redactor/angrijitor de editie, am contribuit la publicarea unor carti semnate de membrii Cercului Literar de la Sibiu. M-a ajutat si faptul ca, in urma corespondentei purtate de-a lungul anilor cu St. Aug. Doinas, I. Negoitescu si Cornel Regman, posed un numar semnificativ de scrisori de la acestia. De pilda, de la I. Negoitescu am primit, in intervalul 1974-1992, peste 60 de epistole, care ar putea forma materia unui volum pe care intentionez sa-l public. Tot I. Negoitescu mi-a incredintat, in toamna anului 1980 (inaintea reintoarcerii sale in Germania), arhiva scrierilor sale din tinerete, care contine, pe langa manuscrise proprii, numeroase documente referitoare la Cercul Literar. O parte dintre aceste documente, cum a fi setul de "legi" si "decrete" privitoare la organizarea, functionarea si chiar structura "ierarhica" a Cercului, emise de "forul" cerchist reprezentat prin Doinas, Regman si Negoitescu, le-am publicat in revista Apostrof sau le-am oferit unor exegeti care le-au valorificat, publicandu-le si comentandu-le in studiile lor.
Din acelasi fond de manuscrise aflat in pastrarea mea am alcatuit, ingrijit si prefatat un volum intitulat "Ora oglinzilor", Editura Dacia, 1997, continand texte inedite cu un pronuntat caracter confesiv (jurnalul de adolescenta al lui I. Negoitescu, scrisori adresate Hortensiei Papadat-Bengescu, Monicai Lovinescu, prozatorului Dinu Nicodin etc.). Desigur, au ramas in caietele lui Negoitescu destule texte inedite, de la poeme si fragmente critice, pana la romanul adolescentei, Uriasul. Descifrarea, colationarea si pregatirea lor in vederea editarii sunt operatii ce necesita timp, ele inscriindu-se ca etape importante ale activitatii Centrului. As mai adauga ca, in afara acestor inedite, caietele lui Negoitescu contin varianta autografa a unor texte devenite celebre, precum "Scrisoarea-manifest adresata lui E. Lovinescu", sau exceptionalul eseu "Poezia lui Eminescu".
- Ce alte documente ale cerchistilor ati reusit sa adunati pana in prezent?
- Tin sa mentionez ca, pe langa arhivele apartinand scriitorilor cerchisti, cum ar fi cea a lui I. Negoitescu sau cea a lui Horia Stanca, Fondul Documentar al Centrului inglobeaza carti si materiale ce ilustreaza activitatea personalitatilor universitare si culturale care au influentat formarea intelectuala a membrilor sai. In aceasta ordine de idei, e firesc ca pe rafturile Bibliotecii Centrului sa fie prezente operele lui Blaga, D.D. Rosca, Liviu Rusu sau Henri Jacquier. In ceea ce il priveste pe ilustrul profesor francez, un mare cunoscator si prieten al culturii romane, el s-a dovedit, in atasamentul sau fata de Cercul Literar, nu numai un bun amfitrion (in locuinta sa se tineau sedintele Cercului), ci si un competent cronicar al lecturilor si al discutiilor din cenaclu. Stau marturie in acest sens filele incluse intr-o arhiva cuprinzand numeroase alte documente referitoare la Cerc, oferita Centrului prin bunavointa prof. univ. Mircea Muthu. Colectia "Revista Cercului Literar", insumand cele sase aparitii din perioada ianuarie-august 1945, reprezinta o alta piesa importanta a fondului nostru de documentare. Mentionez ca, alaturi de numerele editiei princeps, avem si restituirea integrala a publicatiei, aparuta la Editura Dacia in 2002 intr-o editie anastatica pe care am avut bucuria sa o ingrijesc, anticipand si creand premisele activitatii mele din prezent, experienta benefica si exercitiu util pentru indeletnicirea mea de acum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
