Un roman istoric cu Lev Tolstoi
La Editura Humanitas Fiction va aparea Ultima gara de Jay Parini. Traducere din engleza de Luana Schidu.
Suntem in anul 1910, intr-o Rusie zguduita de framantari sociale si politice. In atmosfera patriarhala de la Iasnaia Poliana, Lev Tolstoi, in varsta de optzeci si doi de ani, incearca sa se bucure de liniste. Dar faima are pretul ei: ziarele nu mai contenesc sa povesteasca fiecare detaliu al existentei sale, discipolii – de la junii tolstoieni care sorb vorbele maestrului, pana la admiratorii trecuti de prima tinerete, care spera in taina sa se bucure de fructele posteritatii operei sale – il inconjoara in permanenta, Sofia Andreevna, sotia sa, il pandeste la fiecare pas, consumata pana la paranoia de teama pierderii averii, vicleanul Vladimir Certkov, cel mai bun prieten al scriitorului, e inspaimantat ca acesta isi va incredinta drepturile de autor statului si nu se da dus din preajma lui. Prinsi in paienjenisul intrigilor Sofiei si ale lui Certkov, fiica cea mica a lui Tolstoi ia violent partea tatalui, in vreme ce baietii lui, Ilia si Andrei, sunt de partea mamei.
Treptat, vocile tuturor acestor personaje se sting, facand loc vorbelor lui Tolstoi insusi, pe care Parini le extrage din insemnarile acestuia sau le recreeaza pornind de la marturiile celor ce i-au stat in preajma. Il urmarim astfel pe scriitor la biroul sau corespondand cu Gandhi ori Bernard Shaw, bucurandu-se in fata frumusetilor naturii, imbratisand lumea inconjuratoare cu priviri uimite, scriind fara incetare si mai ales meditand la discrepanta dintre „religia saraciei" pe care a imbratisat-o cu constiinta celui ce vrea sa-si salveze sufletul si viata de privilegii pe care i-a impus-o sotia sa. Drama lui este aceea a unui om sfasiat intre contradictii, deopotriva bland si violent, genial si naiv, idolatrizat si manipulat, iubit si hulit.
Constient ca nu mai are mult de trait, insingurat si bantuit de compromisurile facute vreme de zeci de ani, Tolstoi ajunge sa-si caute cu disperare linistea: paraseste Iasnaia Poliana, locul in care si-a petrecut aproape intreaga viata, dornic sa i se piarda urma. Prea bolnav si prea obosit ca sa se aventureze mai departe de micuta gara Astapovo, tanjeste sa-si petreaca ultimele zile aici, in singuratate, nebanuind insa ca acesta va ii fi ultimul popas...
Publicat pana in prezent in 30 de tari, romanul Ultima gara esteecranizat in 2009 de Michel Hoffmann, cu Helen Mirren, Christopher Plummer si James McAvoy in rolurile principale. Filmul are premiera romaneasca la sfarsitul acestui an.
„Un roman e ca o calatorie pe mari nestiute, dar eu am incercat sa ma tin cat mai aproape de linia tarmului intamplarilor din ultimul an al vietii lui Tolstoi", spunea Jay Parini intr-un interviu. Pornind de la fapte reale consemnate in jurnalele membrilor familiei si ale prietenilor si de la insemnarile marelui scriitor rus, romanul Ultima gara e o impletire de voci narative care lumineaza ungherele intunecate ale unei vieti care s-a consumat aparent sub ochii publicului.
Jay Parini s-a nascut in 1948, in Pittston, Pennsylvania. Dupa studii de filologie si un doctorat obtinut in 1975, devine profesor de limba engleza la Darmouth College din New Hampshire, unde ramane vreme de sapte ani. Din 1982 se muta la Middlebury College in Vermont, unde preda si in prezent. Parini este poet, printre volumele sale de versuri numarandu-se The Art of Subtraction: New and Selected Poems (2005); eseist, scriind cu precadere studii de crirtica literara si politologie, Some Necessary Angels: Essays on Literature and Politics (1997); dar si biograf, John Steinbeck (1995), Robert Frost: A Life (1999); si editor deopotriva, sub coordonarea sa vazand lumina tiparului The Oxford Encyclopedia of American Literature. A publicat sase romane, dintre care amintim Benjamin’s Crossing (1996) si The Apprentice Lover (2002). Parini locuieste in Vermont, fiind colaborator permanent al mai multor publicatii prestigioase, precum The Guardian si The Chronicle af Higher Education.
„Unul dintre cele mai bune romane istorice scrise in ultimii douazeci de ani" (Gore Vidal).
Nebunie in familie
La Editura RAO se afla in pregatire volumul Nebunie in familie de William Saroyan. Traducere de Madalina Stancu.
Cartea apare in colectia Opere XX. Volumul reuneste cele mai bune povestiri scrise de William Saroyan, 17 la numar. Povestiri in care Saroyan isi transfigureaza si implicit vindeca drama sa cauzata de conditia de scriitor emigrant in America. Aceste scurte povestiri au aparut pentru prima data in "The New Yorker", "Harper's", si "Atlantic Monthly", dar chiar si astazi ele pot fi citite cu placere de cei care au reusit sa descopere comoara scrierilor lui William Saroyan.
William Saroyan (1908-1981) s-a nascut la Fresno, California, intr-o familie de emigranti de origine armeana. A scris dramaturgie, proza, eseuri si memorialistica. S-a hotarat sa devina scriitor dupa ce mama lui i-a aratat cateva din scrierile tatalui. Primele povestiri ii sunt publicate in anii ‘30. A facut parte din Armata Americana in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Este recunoscut mai ales pentru piesa "The Time of Your Life" (1939), care a castigat Premiul Pulitzer, dar Saroyan a refuzat acest premiu motivand faptul ca industria nu poate judeca arta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
