De fiecare data cand franezi, arunci niste bani pe geam (chiar daca nu e deschis). Suna destul de ciudat, recunosc, dar e suta la suta corect, si iata de ce: franarea actioneaza impotriva miscarii; miscarea este obtinuta contra unui aport de combustibil; combustibilul e pe bani; q.e.d.
La modul ideal, ar trebui ca orice oprire sa se petreaca doar prin frecarea rotilor de carosabil (si asta e, fireste, o risipa, dar inevitabila). La un mod mai realist – si perfect realizabil – un sofer ar trebui sa se straduiasca sa observe cat mai bine conditiile de trafic si, anticipand momentul opririi obligatorii, sa reduca din timp viteza. Nu numai din motive de securitate, ci si de economie financiara. Daca tot vezi ca la 50 sau 100 de metri in fata e stop ori un blocaj, a veni in tromba si a opri scrasnind din frane inseamna a risipi niste bani (inclusiv prin uzura franelor), caci "gazul" ala pe care l-ai bagat in sprint a fost bagat degeaba si nu ti-a adus nimic. Randament aproape de zero.
Am pomenit doar in treacat de securitate. S-o facem mai aplicat. Stiti care este principala cauza a accidentelor rutiere? Nu excesul de viteza, nici consumul de baturi alcoolice, nici oboseala la volan, nici neatentia, nici macar bezmeticia pietonilor (pentru ca EI, si nu soferii provoaca majoritatea accidentelor, conform tuturor statisticilor).
Acestea sunt doar cauze intermediare, provocate de altceva, cauza majora, fundamentala a tuturor accidentelor (nu numai auto, de altfel): faptul ca participantii la trafic n-au inteles un adevar ingrozitor de simplu – cu o secunda inainte de accident, nimeni nu se gandeste ca va avea un accident. Covarsitoarea majoritate a oamenilor actioneaza de parca lumea ar fi impartita in doua: ei – respectiv cei carora li se poate intampla un accident. Si de parca producerea unui accident ar fi obligatoriu precedata, din timp, de niste semne pe care orice om rational le poate citi corect si actiona in consecinta! "Cand o fi sa mi se intample, o sa-mi dau seama si o sa ma feresc".
Aiurea! Acest "din timp" nu exista niciodata, iar semnele – cand exista (conditii meteo, comportamentul periculos al cuiva, oboseala etc.) – sunt, de regula, ignorate. "Hai ca n-o sa derapez tocmai acuma! Hai ca n-o sa mi se intample tocmai mie!" Tocmai mie care ce?
Am motive sa cred – inclusiv din proprie experienta – ca sentimentul dominant, imediat dupa un accident, este stupefactia. Cum dracu’ s-a intamplat, ca nimic nu prevestea asta? Cum dracu’ mi s-a intamplat tocmai mie!?
Solutii? Sigur. Una evidenta: sa te comporti – mai ales in trafic – pornind de la premisa ca in orice moment se poate intâmpla orice. Si ca toti ceilalti – soferi, pietoni – sunt sariti de pe fix.
Ceea ce s-ar putea sa nici nu fie departe de adevar...
tczarojanu@yahoo.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
