- Veti veni la Bucuresti, la sfarsitul acestei luni, pentru a participa la colocviul international cu tema Literaturile nationale in epoca globalizarii. Problema canonului. Influenteaza globalizarea si canoanele literare?
- As zice ca lumea globalizata, pe de o parte, accentueaza fragmentarea canoanelor si, pe de alta parte, faciliteaza fluidizarea si omogenizarea lor, cum se intampla si in alte sfere ale culturii.
Globalizarea formeaza, neindoielnic, canoane, o simpla privire la titlurile care se traduc in diverse limbi ne arata ca, foarte frecvent, se traduc aceiasi autori, ca multi editori, in fata torentului de informatii, hotarasc sa traduca doar ceea ce e sigur, ceea ce au tradus cu succes altii sau ceea ce au putut ei citi intr-una dintre limbile dominante, ca engleza si franceza.
In acelaSi timp insa, noile mijloace de comunicare ofera si posibilitati in sens invers, de exemplu aceea de a descoperi canoane, ansambluri de valori nestiute anterior - este cazul literaturilor mai putin difuzate, deseori cunoscute prin intermediul a ceea ce noi numim edituri independente, din afara canalului foarte concentrat al marilor grupuri editoriale. Si asta e foarte important, avand in vedere proportia traducerilor pe oricare dintre pietele de carte de astazi.
- Problema canonului literar este una pur teoretica sau si practica?
- Cred ca problema canonului are o latura practica de indiscutabila importanta, legata de aplicarea acestuia in sistemul educativ si de rolul lui in ecosistemul literar, ca reper pentru conceptul de valoare.
- Lucrati intr-un institut destinat promovarii in strainatate a culturii nationale. De aceea v-as intreba: exista vreo legatura intre canon si activitatea de promovare a culturii proprii, in cazul de fata a culturii catalane? Ce criterii aveti cand acordati subventii? Aveti in vedere diferenta culturala sau atractivitatea pentru cititorul strain? Aveti in vedere si "greutatea" literaturii in care se traduce?
- Putem distinge cel putin trei zone in relatia dintre canon si difuzarea culturii din interiorul cadrului institutional. Pe de o parte, in ce priveste sprijinirea traducerilor din literatura proprie: in acest caz initiativa apartine sectorului editorial (editurilor care solicita subventie) si nu este centrata doar pe literatura de calitate, poezie sau clasici, ci se extinde si la literatura de larga difuziune, literatura pentru copii etc. In aceasta zona, noi optam sa sprijinim traducerea de opere pe toate palierele, considerand ca literatura catalana trebuie sa se poata traduce normal, in toate limbile si in toate sectoarele.
Facem "discriminari" doar in promovarea activa, in intalnirile organizate de noi cu editori dintr-o tara sau alta. Atunci pledam pentru traducerea operelor care fac parte din canonul literar, caci consideram ca acesta este o contributie deosebit de valoroasa a fiecarei literaturi la patrimoniul mondial si fiindca, in cazul operelor canonice din literaturile mai putin cunoscute, piata nu garanteaza prezenta lor echitabila printre lucrarile traduse. Si mai este o zona in care se reflecta relatia dintre canon si activitatea de promovare: cea care reprezinta imaginea unei culturi (targuri de carte, saloane de carte, zile ale culturii noastre in strainatate), respectiv sprijinirea initiativelor care vor sa dea o imagine a culturii proprii, unde influenta canonului este evidenta.
- Din ce se traduce in strainatate, puteti sa vedeti mai bine ce citeste de fapt lumea astazi?
- Nu am la indemana date despre vanzarile in strainatate, dar as spune, fara a risca prea mult, ca se vinde cel mai mult literatura contemporana si, la editurile cu o buna distributie, clasicii.
Autori ca Maria Barbal si Jaume Cabre in Germania, cu romane care implica multe elemente de imagine a culturii proprii, sau Albert Sanchez Pinol, un autor de bestelleruri, tradus in foarte multe tari, sunt exemple de bune cifre de vanzari in ultimul timp. Toti trei au fost, de altfel, tradusi si in romana.
- O intrebare referitoare la Barcelona, care este, cum stim, un nucleu traditional al industriei cartii. Exista teme "fierbinti" pentru public, pentru sistemul editorial?
- Fluidizarea frontierelor dintre autofictiune (memorii, jurnale) si fictiune (roman), aparitia de edituri independente, dincolo de holdinguri, interesul pentru literaturile din Europa Centrala si pentru cele orientale, mai ales japoneza; reintoarcerea poeziei; exploatarea capacitatii scenice a literaturii - poezie si muzica, film etc. Si preocuparea de a imbunatati indicii de lectura in scoli, evident.
- Institutul Ramon Llull a acordat o serie de subventii si pentru traduceri de autori catalani in limba romana. Cum percepeti, din perspectiva subventiilor solicitate, cititorii romani?
- Traducerile romanesti din literatura catalana sunt deosebit de reprezentative pentru creatia contemporana. Factorul decisiv aici este acela ca editorii si traducatorii sunt foarte buni cunoscatori ai literaturii noastre, de care se apropie cu inteligenta, gust si discernamant. E pentru noi un motiv de satisfactie enorma si speram ca activitatea de traducere sa continue si sa atraga atentia cititorilor romani.
- Anul trecut, cultura catalana a fost invitata de onoare a Targului International de Carte de la Frankfurt. E profitabila pentru o literatura mai putin cunoscuta o asemenea pozitie? Ati profitat?
- Pentru o literatura mai putin cunoscuta, calitatea de invitat de onoare este o mare oportunitate. Fiindca nu se rezuma doar la zilele targului. In acele zile, mijloacele de informare si-au proiectat vizorul pe marea sarbatoare a literaturii catalane la Frankfurt, asezata pe un piedestal, foarte vizibila: un piedestal format insa din toate cartile traduse in 2007 in Germania, din revistele care au dedicat studii monografice literaturii catalane, din criticile in presa, nenumarate calatorii, timp de un an, ale scriitorilor nostri in spatiul de cultura german - Germania si Austria - timp de un an, participand la dezbateri si lecturi publice. Fundamentul intregii noastre prezente ca invitat la Targul de carte de la Frankfurt din 2007 a fost lectura, cheia de bolta a succesului - titlurile traduse.
Fara indoiala multi germani au descoperit o literatura de care nu stiau si cel mai important lucru a fost - o spun cifrele vanzarilor - asistenta masiva la actele literare centrate pe lectura publica, numeroasele critici in presa si in revistele de specialitate.
Literatura catalana a inceput sa devina prezenta pentru multi oameni care ii ignorau existenta. Acum ramane de mers inainte, de facut ca traducerile sa continue, in germana si in alte limbi, obiectivul fiind normalizarea prezentei noastre internationale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
