Daca sunteti cu masina si ati parasit Sibiul pentru a calatori spre Alba Iulia, si, mai departe, spre Cluj sau Arad, dupa ce ati depasit zona Marginimii, nu va grabiti sa intrati in orasul Sebes. La 49 de kilometri de Capitala Europeana a anului 2007, un drum asfaltat se desprinde din soseaua nationala si incepe sa serpuiasca printre dealurile impadurite. Nu veti rata bifurcatia, pentru ca un panou va avertizeaza din vreme: Cetatea Calnic - 4 kilometri. Va aflati la numai cativa pasi de unul dintre cele 30 de monumente istorice si de arta din Romania aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Si daca bisericile de lemn din Maramures sau manastirile cu fresca exterioara din nordul Moldovei, aflate si ele pe aceeasi lista onoranta, sunt asaltate de turisti si nu mai au nevoie de nici o prezentare pentru a le spori faima, pe langa micul satuc transilvanean riscati sa treceti fara macar sa banuiti ca acolo se afla unul dintre monumentele de arhitectura cele mai interesante din Romania, o constructie medievala saseasca atipica, combinatie insolita intre resedinta nobiliara si, ulterior, fortificatie a comunitatii satesti libere.
De la resedinta nobiliara la cetate de refugiu
Prin secolul al XIII-lea, una dintre familiile sasesti ale locului se impune pe plan politic, ajutand in lupta pe tanarul Stefan, viitorul rege al Ungariei, Stefan al V-lea. Drept multumire, acesta daruieste comitelui Chyl de Kelling mai multe pamanturi, pe care acesta isi ridica o resedinta cu aspect de cetate. Consemnat documentar la 1269, edificiul a fost conceput dupa toate regulile unei constructii care urma sa gazduiasca, dar si sa apere, familia nobiliara. In mijloc avea un masiv turn-donjon de plan rectangular, locuinta fortificata inalta de 14 metri, cu o pivnita boltita, o sala de locuit la primul etaj si camere de dormit la etajul al doilea. Turnul era protejat de o incinta ovala, fortificata cu un turn de aparare spre sud si un turn al portii in partea nordica. Sistemul de aparare era intregit de un sant de apa care inconjura cetatea. La 1300, toate aceste constructii erau terminate si, cu exceptia santului, se pastreaza si astazi.
Dupa un secol si mai bine, la 1430, cetatea este vanduta de ultimii descendenti ai familiei nobiliare comunitatii taranilor din Calnic, care incep sa o transforme in cetate sateasca: inalta o a doua centura de ziduri, fortifica turnul portii cu o barbacana, iar in curtea interioara, pe fundatia unei constructii mai vechi, ridica o capela. Tot aici, de-a lungul zidurilor, construiesc camari pentru provizii in caz de asediu. Donjonul isi pierde functia de locuinta, devine simplu turn de aparare si este inaltat la 20 de metri, pentru ca armele de foc sa poata lovi tinte dincolo de cele doua ziduri exterioare.
In secolul al XVI-lea, cetatea Calnicului era terminata si ii apara pe locuitorii satului de atacuri. Nu pentru multa vreme, insa. Perfectionarea armelor de foc avea sa-i dea lovitura de gratie. La 1599, cetatea nu face fata tehnicii de razboi a armatei lui Mihai Viteazul care, dupa batalia castigata la Selimbar, se indrepta spre Alba Iulia. Din acel moment, zidurile de piatra de la Calnic nu se mai opun navalitorilor, ci raman sa strajuiasca doar un spatiu cu functie confesionala si comunitara a sasilor. Trec secolele, ele incep - firesc - sa se naruiasca si doar restaurarea din anii 1961-1964 a Directiei Monumentelor Istorice, sub conducerea arhitectului Stefan Bals avea sa le redea ceva din maretia de odinioara.
Daca vei darui, vei dobandi!
Dar cum casa nelocuita se darama singura, impozanta cetate risca sa se ruineze iarasi, odata cu exodul populatiei sasesti din zona in Germania. In lipsa de enoriasi, biserica se inchide, casa parohiala asisderea. Acesta este momentul in care intervine Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj, readucand la viata complexul de la Calnic. Pentru a avea independenta administrativa si libertate de actiune, ia nastere un ONG sub numele de Ars Transsilvaniae - Romania si lucrurile incep sa se miste. Proiectul clujenilor viza preluarea in folosinta a unor asemenea monumente, pentru a le folosi ca spatiu de organizare a unor activitati stiintifice sau culturale. Acad. Marius Porumb, directorul Institutului, impreuna cu episcopul lutheran Cristoph Klein convin ca proprietatile bisericii de la Calnic (cetate, biserica, cimitir, casa parohiala) raspund perfect unor asemenea scopuri si semneaza un acord de concesionare pe o perioada de 49 de ani. Era 1995 si din acel moment, odata cu infiintarea Centrului Cultural International, destinul Calnicului s-a schimbat.
Chiar in toamna a fost organizat aici un Simpozion romano-german pe teme de patrimoniu si un concert de muzica bizantina in biserica lutherana. In anii ce au urmat, actiunile s-au inmultit prin eforturi locale, ca si prin proiecte sprijinite financiar de terti: intamplari artistice in spatiul circular al cetatii, auditii de muzica medievala, renascentista sau baroca, o expozitie de arta contemporana - proiect realizat impreuna cu Fundatia Soros, amenajarea muzeului din interiorul donjonului - proiect in valoare de un miliard de lei de la Banca Mondiala, o tabara romano-franceza de restaurare, o alta de cercetasi care a reunit 40 de copii din Belgia, Franta, Germania si Romania, stagii de practica pentru studenti. Din 2000, in fiecare an, de Inaltare, aici se deschid Serbarile Calnicului, patru zile de petrecere populara, dar si de concerte de orga, vernisaje de expozitii, lansari de carte...
Cultura nu doar consuma bani, ci si produce. Ciprian Firea, cercetator la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei din Cluj-Napoca, directorul Centrului Cultural, imi spune ca a angajat doua persoane care se ocupa de primirea vizitatorilor, vanzarea biletelor si a materialelor promotionale si ca acestea sunt platite acum din banii incasati din activitatile prestate. La Calnic s-a deschis o pensiune ecologica rurala a unui roman intors din Germania, o a doua isi anunta si ea inaugurarea.
Calnicul incepe sa fie cunoscut in lume. Noile editii ale ghidurilor Michelin si Routard il consemneaza, numarul turistilor ajunge, la sfarsit de saptamana, la cateva sute. Acad. Marius Porumb imi arata o inscriptie in germana in muzeul din turnul donjon: Daca vei darui, vei dobandi! De peste un deceniu, ei daruiesc permanent. Acum incep sa dobandeasca.
Ce se poate vizita la Calnic
In apropierea cetatii se afla fosta casa parohiala evanghelica, edificiu ridicat la sfarsitul secolului al XV-lea si marit in 1779. Cladirea se afla in curs de restaurare. Aici va functiona biblioteca Centrului Cultural Calnic, care numara peste 5.000 de volume si periodice de istorie si istoria artei.
Urcand pe aleea de langa casa parohiala, se ajunge la biserica mare a sasilor, amplasata in mijlocul cimitirului. Construita in secolul al XV-lea de comunitatea saseasca, "Biserica din deal" a fost mult transformata in secolul al XIX-lea, avand acum o infatisare neogotica. In cor se pastreaza cateva elemente de sculptura din faza initiala: doua tabernacole si portalul sacristiei, precum si coloane care sustineau o bolta (acum disparuta). Pe peretii de vest si nord ai navei, sprijinita pe stalpi masivi de zidarie, se ridica o tribuna de lemn. Tot aici se afla doua strane baroce pictate, din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, precum si Orga Hesse. Interiorul vechilor biserici sasesti era impodobit cu covoare orientale. In biserica evanghelica din Calnic sunt expuse lucrari de tapiserie apartinand artistei Zoe Vida Porumb.
Turnul portii. Cu cei 24 de metri ai sai, el reprezinta una dintre dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea in curtea interioara se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o bolta semicilindrica. Accesul in interior se face printr-o scara de piatra care conduce la etajul intai. De aici, pe scari de lemn, se urca pana la galeria de aparare de la ultimul etaj, protejata de un acoperis in patru ape. Aici se afla patru clopote care sunt trase in fiecare duminica, precum si cu prilejul sarbatorilor ortodoxe si lutherane. Clopotul mare, cel mai vechi, dateaza din 1781, fiind turnat la Cluj de mesterul Andraschofski, dupa cum atesta inscriptia latineasca in relief.
Turnul donjon. Primul ca vechime din cetate. In epoca romantica, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit "turnul Siegfried". De plan dreptunghiular (9X13 m), cu zidurile groase de cca 1 m, turnul are 27 m inaltime (20 m zidaria, 7 m acoperisul in patru ape). Parterul sau este o pivnita amplu boltita care adaposteste un muzeu al vinificatiei. Impresionante pentru vizitatori sunt butoaiele de stejar de mare capacitate (5.000-6.000 litri). Vinurile de Calnic sunt cunoscute inca din Evul Mediu, primele mentiuni documentare fiind din secolul al XVI-lea. In prezent, la Calnic se cultiva soiuri nobile de vita de vie pe o suprafata de 116 ha, ponderea cea mai importanta fiind detinuta de Feteasca regala, Riesling, Pinot noir si Neuburger. Etajul intai, fosta camera de locuit, pastreaza urmele unui semineu grandios si e luminata de deschideri ample. Ancadramentele initiale de piatra s-au pastrat intr-un singur caz: o fereasta trilobata de pe fatada estica, in maniera romantic tarzie-gotic timpurie. In donjon a fost amenajata o expozitie de arta medievala si populara (icoane pe sticla si lemn, ceramica, mobilier, costume populare, covoare si textile, gravuri, vechi tiparituri romanesti si germane, sculptura in lemn), cea mai mare parte a pieselor provenind din colectiile familiei Marius Porumb si Zoe Vida Porumb.
Turnul slaninii. Turnul de aparare din partea de S-E a incintei are forma prismatica si un acoperis piramidal. Diviziunile pe verticala ale interiorului au disparut, insa ansamblul se poate reconstitui pe baza urmelor lasate. La cele doua niveluri superioare, turnul pastreza metereze inalte si inguste. Dupa pierderea rostului militar al cetatii, in acest turn aerat si rece se pastra slanina comunitatii satesti. Din acest motiv, mai este cunoscut si sub numele de Turnul slaninii.
Capela. Situata in interiorul cetatii, este o constructie de tip sala, cu un portal de piatra gotic. In interior, o tribuna de lemn datata 1733, situata pe peretele vestic, are un superb parapet cu panouri pictate cu motive florale. Tribuna este sprijinita in interior cu doi stalpi lucrati din trunchiuri de stejar. Se pastreza si urme de pictura veche. Capela gazduieste, in prezent, reuniunile stiintifice organizate de Centrul Cultural.
Fantana. Unul dintre punctele pitoresti ale incintei cetatii, locul unde se aprovizionau cu apa, in urma cu 500 de ani, satenii asediati. Vechea fantana medievala a fost reamenajata si impodobita cu o sculptura din bronz a Sfantului Ioan Botezatorul, semnata de artistul Vitalie Lesanu.
Informatii utile
Program de vizitare: permanent.
Daca poarta cetatii este inchisa, supraveghetorii pot fi gasiti la casa parohiala evanghelica, 50 de metri pe aleea de pe malul paraului.
Pretul biletului: 2,5 lei - adulti.
1 leu - elevi, studenti, pensionari.
Cetatea se afla la 4 kilometri de la intersectia soselei europene E 81 (Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Sebes-Alba Iulia/Arad) cu drumul judetean Calnic-Reciu. Orasele cele mai apropiate: Sebes-13 km, Sibiu - 49 km.
Altitudinea in centrul satului: 328 m.
Orga Hesse
In patrimoniul bisericii evanghelice din Calnic se afla si orga realizata in 1867, in stil neogotic, cu trei arce frante incoronate cu frontoane triunghiulare si fleuroane aurite, de cunoscutul constructor de orgi Carl Hesse din Viena. Din cele aproximativ 130 de orgi construite de Hesse, opt se pastreaza in Transilvania, intre care si cea de la Calnic. Restaurata in 1924 de Carl Einschenck din Brasov, orga are dimensiuni modeste, doar zece registre. Ea functioneaza si in prezent, anual aici avand loc concerte sustinute de maestrul Felician Rosca, profesor la Universitatea din Timisoara. In toamna anului trecut, orga de la Calnic a adunat in jurul sau cadre didactice si cercetatori ai domeniului cu prilejul unui colocviu dedicat Repertoriului Orgilor din Romania, inclus in programul finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice. Acelasi program prevede organizarea in luna august 2007 a unei tabere de restaurare la Calnic, la care vor participa specialisti si studenti de la clasele de orga ale Conservatoarelor din tara. Orga Hesse va fi restaurata cu acest prilej, tabara incheindu-se cu un concert extraordinar.
Pagina realizata de Radu Constantinescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
