Ziarul de Duminică

De la funcţionarul invizibil la greutăţile inerte/ de Ziarul de duminică

De la funcţionarul invizibil la greutăţile inerte/ de Ziarul de duminică

GALERIE FOTO

Autor: Ziarul de Duminica

30.11.2012, 00:02 141

Relativizarea şi reinterogarea canoanelor artistice

Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 14 noiembrie 2012 - 13 ianuarie 2013 expoziţia Greutăţi inerte (foto 1) a artistului Ciprian Mureşan, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români în spaţiul internaţional, cu participări în expoziţii la Bienala de la Veneţia, MOMA San Francisco, Tate Modern Londra, Műcsarnok Budapesta, Bienala tinerilor artişti de la Moscova, Paris, Milano etc. Proiectul, special realizat de Ciprian Mureşan pentru prima sa expoziţie la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, propune într-o manieră conceptuală noi modalităţi de relaţionare cu o colecţie muzeală (colecţia de sculptură). Conţinând piese din diverse perioade ale istoriei artei româneşti, această expoziţie vorbeşte despre relativitatea valorilor, fragilitatea convingerilor şi poziţionarea noilor generaţii de artişti în raport cu teme şi abordări artistice consacrate.

Aparent, selecţia sculpturilor s-a făcut nu pe baze estetice sau tematice, ci din raţiuni ce ţin mai degrabă de legile fizicii, greutatea lor fiind necesară pentru a presa o serie de gravuri realizate de Ciprian Mureşan. Acestea descriu transformarea unui monument sculptural "belicos" într-unul "civil", fiind inspirate de un fragment din povestea Funcţionarul invizibil, de Ilf şi Petrov. Alegerea artistului de a refuza accesul publicului la lucrările proprii, lucrări care stau la uscat sub presiunea unei părţi din colecţia de sculptură a muzeului, deschide publicului multiple interpretări contradictorii. O fi vorba oare de umilinţa şi recunoaşterea propriei neputinţe sau a lipsei de importanţă în faţa colecţiei construite în ani de zile, de conştientizarea fragilităţii propriilor producţii artistice sub presiunea "Istoriei artei", ori de ignorarea funcţiei lor artistice şi folosirea altor calităţi, cele fizice, în detrimentul conţinutului lor cultural?

O altă intervenţie propusă de artist, sub acelaşi semn al relativizării şi interogării canoanelor tradiţionale, se va realiza prin introducerea unor cărţi între sculpturile şi soclurile lor din expoziţia permanentă a muzeului.

Una din secţiunile expoziţiei va fi dedicată prezentării unor producţii video realizate de Ciprian Mureşan în perioada 2006-2011, unele urmând a fi proiectate în premieră la Cluj-Napoca.

Expoziţia va avea o continuare la Galeria Wilkinson din Londra unde gravurile, ascunse acum privirii, vor fi expuse.

Frescele Mănăstirii Argeşului

"Privilegiul de a avea aproape toate aceste mărturii şi grija că nu vă vom putea convinge că vă aparţin au fost motoarele care ne-au purtat pe drumul lung al acestui proiect. Aş vrea să cred că întâlnirea din acest an a frescelor cu publicul le va ajuta să supravieţuiască încă 500 de ani." - Emanuela Cernea, conservator, curator al expoziţiei.

Muzeul Naţional de Artă al României pregăteşte pentru luna decembrie expoziţia-eveniment Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului(foto 2-6), care prezintă, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului.

Atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte (ante 1526), frescele au fost extrase din biserică la sfârşitul secolului al XIX-lea, în contextul restaurării coordonate de arhitectul francez André Lecomte du Noüy.

Expoziţia documentează epopeea acestor 31 de fragmente de pictură murală, aflate la capătul unui îndelungat proces de restaurare realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu şi lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.

Alături de aceştia, conservatori, curatori, arhitecţi, artişti multimedia şi specialişti în educaţie muzeală şi-au conjugat eforturile pentru găsirea formulei adecvate de prezentare a acestui preţios tezaur de artă veche românească din epoca lui Neagoe Basarab, într-o scenografie inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit (proiect semnat de AbruptArhitectura - arh. Cristina Constantin, arh. Mirela Vlăduţă şi arh. Cosmin Pavel).

Cercetarea ce a stat la baza expoziţiei este optim valorificată prin recursul la tehnologii multimediale integrate sub forma unei reconstituiri virtuale 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor, a unui film de prezentare a intervenţiilor de restaurare şi a unei aplicaţii interactive care permite vizionarea cópiilor după tablourile votive realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu în 1860.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO