Ziarul de Duminică

Destăinuirile unui artist osândit/ Stelian Ţurlea

Destăinuirile unui artist osândit/ Stelian Ţurlea

Galerie foto

Autor: Stelian Turlea

24.10.2014, 00:23 77

Dan T. Sehlberg

Mona

Virus mortal

Editura RAO

Traducere de Andra-Elena Agafiţei. Doi cercetători de geniu se luptă în Universul virtual al internetului. Suedezul Eric vrea să creeze un program care să-ţi permită să navighezi virtual doar cu ajutorul minţii, libanezul Samir, cooptat de gruparea teroristă Hezbollah, vrea să dezlănţuie infernul şi creează un virus informatic imposibil de exterminat, pentru a distruge sistemul bancar israelian, apoi întreaga lume civilizată. Testând sistemul creat de Eric, Hanna, soţia lui, se contaminează cu virusul Mona şi este salvată doar după o lungă odisee. Numai ea, nu şi calculatorul. Ideea transmiterii unui virus de la calculator la om, de-a dreptul science-fiction, este convingătoare. Mai puţin traducerea, pe alocuri execrabilă. Romanul va continua cu un al doilea volum.

 

Solomon Northup

12 ani de sclavie

Editura Meteor Press

Povestea lui Solomon Northup, cetăţean al statului New York, răpit in Washington City în 1841 şi salvat in 1853, de pe o plantaţie de bumbac de lângă Râul Roşu, în statul Louisiana. Este poate cea mai importantă relatare despre sclavie scrisă vreodată, readusă în atenţia publicului prin filmul omonim, regizat de Steve McQueen şi câştigator a numeroase premii. Northup prezintă detaliile vieţii din statele sclavagiste americane şi conferă personalitate şi profunzime oamenilor pe care i-a cunoscut, deopotrivă sclavi şi stăpâni de sclavi. Solomon Northup a fost negru, născut om liber în statul New York, unde a fost educat şi a devenit un violonist iscusit. Atras în Washington cu promisiunea angajării ca muzicant într-un spectacol, a fost drogat şi s-a trezit într-un ţarc pentru sclavi, de unde a fost vândut în Sud şi a trăit 12 ani ca sclav. Evenimentele relatate de el sunt copleşitoare: cumpărarea sclavilor, biciuirile, vânătoarea cu câini a fugarilor, siluirea femeilor care atrăgeau ochii stăpânilor si truda necontenită.

 

Leonard Sciascia

Cavalerul şi Moartea

Editura Allfa

Traducere din limba italiană şi note de Simona Negrea. Postfaţă de Smaranda Bratu Elian. Leonardo Sciascia (1921-1989) este cunoscut pentru romanele, piesele de teatru, povestirile şi eseurile sale, în care examinează teme precum abuzul de putere şi corupţia politică. „Rolul meu”, declara Sciascia într-un interviu din 1987, „este să spun lucrurile pe care le observ sau pe care le descopăr în realitate: unu şi cu unu fac doi şi, odată identificate anumite premise, rezultatul va fi inevitabil. E de ajuns să cunoşti bine istoria Italiei ca să înţelegi ce se întâmplă azi sau ce se va întâmpla mâine. Nu am niciun har profetic: e de ajuns, repet, să cunoşti şi să observi, şi să ai curajul de a te împotrivi conformismului şi adevărului oficial.” În romanul de faţă, un detectiv căruia i se spune Vicele şi care suferă de o boală gravă anchetează moartea unui avocat. Firul conducător este un bileţel de ameninţare schimbat de avocat şi de magnatul Aurispa în timpul unui banchet.

 

Oscar Wilde

De profundis

Editura Humanitas

Traducere din engleză şi note de Luana Schidu. Postfaţă de Mihaela Anghelescu Irimia. Scrisă în închisoare, De profundis e o epistolă către lordul Alfred Douglas, prietenul şi iubitul lui Oscar Wilde timp de trei ani. Legătura lor, condamnată de morala şi legile vremii, îl adusese pe autor după gratii în 1895, pentru doi ani de muncă silnică. Aceste pagini intense sunt deopotrivă retrospectiva amară a unei poveşti de dragoste eşuate şi o căutare spirituală care începe cu suferinţa şi penitenţa.„Stând aici, în această celulă întunecoasă, în haine de osândit, un om dezonorat şi distrus, mă învinuiesc. Mă învinuiesc că am permis unei prietenii neintelectuale, o prietenie al cărei scop primar nu era crearea şi contemplarea lucrurilor frumoase, să-mi domine complet viaţa. Nu ţi-ai dat seama că un artist, şi mai ales un artist cum sunt eu, adică unul pentru care calitatea operelor depinde de intensificarea personalităţii, are nevoie pentru dezvoltarea artei sale de compania ideilor, de o atmosferă intelectuală, de linişte, pace şi solitudine.“ (Oscar Wilde)

 

Christine Gräfin von Brühl

Adio, nobili!

sau noblesse oblige

Editura Baroque Books & Arts

Colecţia cadril. Traducere din limba germană de  Ondine Dascăliţa. Ilustraţia copertei: Andreea Florean. Christine Gräfin von Brühl face parte din familia contelui Heinrich von Brühl, căruia Dresda îi datorează terasa cu acelaşi nume. S-a născut pe 31 decembrie 1962, la Accra, în Ghana, şi a crescut ca fiică de diplomaţi în Ghana, la Londra şi Singapore. Tatăl ei este Dietrich Graf von Brühl şi mama ei Maria Octavia Gräfin von Waldburg zu Wolfegg und Waldsee. În prezent este jurnalistă şi autoare de cărţi cu un enorm succes. Cartea de faţă este o farsă ravisantă despre barierele dintre cástele secolului XXI şi cum pot fi ele încălcate: povestea aventuroasă a unei iubiri imposibile, dintre o aristocrată şi un artist, ale căror fundaluri familiale şi culturale nu ar putea fi mai diferite. „...De fapt, la început, nu avea nici cea mai mică intenţie să se căsătorească, pentru că o aristocrată catolică ar trebui, firesc, să contracteze un mariaj, pe cât posibil, cu un nobil de aceeaşi confesiune, aşa cum cere tradiţia şi impune eternul Almanah Gotha.“

 

Mihaela Necula

Poetica antimimetică a romanelor lui George Bălăiţă

Editura Paralela 45

„Studiul Poetica antimimetică a romanelor lui George Bălăiţă constituie debutul editorial al Mihaelei Necula. Este un debut care însumează experienţa de lectură cu maturitatea actului critic. Autoarea nu se limitează să descrie, să aşeze în sistem şi să pronunţe judecăţi, ci încearcă să expliciteze propriul sistem de interpretare pe care îl legitimează în acord cu stadiul actual al cercetării.

Poziţionarea lucidă în contextul neorealismului nu împietează asupra paradisului dedublării sau asupra nucleelor mitice ale romanelor lui George Bălăiţă, ci se erijează, alături de acestea, în tot atâtea căi de acces spre semnificaţiile majore ale unei opere care dobândeşte prin acest studiu o necesară voce critică.” (Laura Bădescu)

AFACERI DE LA ZERO