Patru feţe ale modernităţii
Institutul Cultural Român din Londra a vernisat pe 19 octombrie expoziţia Patru feţe ale modernităţii: Bitzan, Maitec, Mitroi, Nicodim, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti (MNAC). Expoziţia face parte din programul ICR Londra de promovare a unor nume şi direcţii de referinţă din arta contemporană românească, program care a inclus până în prezent o expoziţie cu fotografii de Brâncuşi, o retrospectivă Paul Neagu, o expoziţie despre experimentalismul timişorean al anilor 1960-1970 şi o selecţie de lucrări de pictură, sculptură, fotografie şi instalaţie aparţinând generaţiei optzeciste.
Expoziţia, bazată pe un proiect curatoriat de directorul Mihai Oroveanu la MNAC în 2007, prezintă în premieră la Londra lucrări rare de Ion Bitzan (foto 1), Ovidiu Maitec (foto 2), Florin Mitroi (foto 3) şi Ion Nicodim (foto 4) din colecţia MNAC. Cei patru mari artişti dispăruţi în ultimii ani au determinat o etapă majoră a modernităţii postavangardei romaneşti din anii 1970 - 1990, cunoscută ca "mitologii personale". Printr-o producţie artistică de o diversitate impresionantă, incluzând pictură, desen, sculptură, asamblaj, cărţi-obiect şi instalaţii, artiştii au abordat tematici şi estetici cu accente critice, utopice, romantice sau frust realiste, total distincte de stilul propagandei comuniste a timpului.
Opera lor este insuficient cunoscută în străinătate. Ion Bitzan a reprezentat România la Bienala de la Veneţia în 1964 şi 1997 şi la Sao Paolo Biennale în 1967, 1969 şi 1981. Ovidiu Maitec, unul dintre cei mai originali sculptori români, a expus la Bienala de la Veneţia, la Centrul George Pompidou din Paris şi are lucrări în colecţia Tate din Marea Britanie. Florin Mitroi, unul dintre cei mai influenţi profesori de la Academia de Artă din Bucureşti, are o operă vastă de mii de desene şi sute de picturi pe pânză, lemn, sticlă şi metal, care încep să fie din ce în ce mai apreciate de circuitul artistic european; iar Ion Nicodim, refugiat la Paris din 1976 în urma ostilităţii regimului comunist faţă de arta sa, a primit numeroase distincţii şi burse în carieră, a avut peste 20 de expoziţii personale şi peste 50 de participări de grup şi a realizat lucrări de artă monumentală la Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Paris.
Expoziţia de la ICR Londra va fi deschisă până pe 18 noiembrie în galeria "Brâncuşi" de la sediul din 1 Belgrave Square.
Premiile Prometheus 2011
Miercuri, 19 octombrie, la Clubul Prometheus, juriul format din: Andrei Pleşu (preşedinte), Eugen Negrici (literatură), Dan Dediu (muzică), Ruxandra Demetrescu (arte vizuale) şi Ion Caramitru (artele spectacolului), a desemnat laureaţii celei de a X-a ediţii a Marilor Premii PROMETHEUS, 2011:
Marele Premiu Prometheus pentru Operă Omnia: Sorin Ilfoveanu (secţiunea arte vizuale, foto 5);
Marele Premiu Prometheus pentru Operă Prima: Mihai Ritivoiu (secţiunea muzică).
Finaliştii Marelui Premiu Prometheus pentru Operă Omnia au fost:
secţiunea literatură: Paul Cornea;
secţiunea muzică: Cristian Mandeal;
secţiunea arte vizuale: Sorin Ilfoveanu;
secţiunea artele spectacolului: Horaţiu Mălăele.
- Finaliştii Marelui Premiu Prometheus pentru Operă Prima au fost:
secţiunea literatură: Văl Chimic (Valentina Chiriţa);
secţiunea muzică: Mihai Ritivoiu;
secţiunea arte vizuale: Alexandru Niculescu;
secţiunea artele spectacolului: Marian Crişan.
Premiile, acordate de Fundaţia Anonimul unor artişti români pentru întreaga carieră şi pentru debut au o valoare brută de 100.000 lei (Marele Premiu Prometheus pentru Operă Omnia), respectiv 10.000 lei (Marele Premiu Prometheus pentru Operă Prima). S-au mai acordat trei premii în valoare de câte 10.000 lei finaliştilor Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia.
Benzile desenate româneşti la New York Comic Con
New York, 18 octombrie 2011: Între 13 şi 16 octombrie ICR New York a prezentat primul stand românesc (foto 6-9) în cadrul târgului anual de benzi desenate, anime, manga, jocuri video, film şi televiziune bazate pe producţii de gen - New York Comic Con 2011 (al doilea târg de profil ca importanţă şi amploare din S.U.A - după cel din San Diego - şi cel mai important de pe Coasta de Est). Standul a constituit o surpriză şi un punct de interes neaşteptat în cadrul târgului newyorkez, vizitat de peste 100 000 de oameni. A fost singurul în care s-a expus producţia de BD a unei alte ţări în afară de S.U.A. În istoria recentă a NY Comic Con doar Coreea de Sud a avut un stand similar, anul trecut.
NO SCHOOL - New Romanian Comics (sau standul 2018) a oferit publicului o sinteză între istoria BD-ului românesc şi cele mai recente producţii de benzi desenate autohtone. Autorii selecţiei - artiştii Matei Branea (Omulan), Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată), Sandu Florea (În lumea lui Harap Alb, dar şi ilustrator la Batman sau Spiderman), editorul Miloš Jovanović (revista şi editura Hardcomics) şi Cristian Neagoe (Street Delivery) - au fost prezenţi la târgul din New York pe toată durata expoziţiei organizate de ICR New York. Cei trei creatori de BD, din generaţii diferite, au avut fiecare o sesiune de prezentare destinate presei şi publicului - Alexandru Ciubotariu vineri 14 octombrie, Sandu Florea sâmbătă şi Matei Branea duminică. În afara acestor sesiuni, artiştii au desenat la faţa locului, au semnat cărţi şi au discutat aproape neîncetat cu vizitatorii.
Bucurându-se de numeroase apariţii în blogurile de specialitate, standul românesc a impresionat prin calitatea şi ingeniozitatea benzilor desenate expuse. Artiştii români au realizat contacte cu editori şi jurnalişti americani, deschizându-se posibilităţi pentru viitoare colaborări. Unul dintre cei mai cunoscuţi vizitatori ai standului românesc, Cory Doctorow (boingboing.net) - un guru al blogosferei mondiale - a făcut duminică pe blogul său, care are peste un milion de vizitatori săptămânal, un rezumat a ceea ce a însemnat prezenţa românească la Comic Con: "Don't miss the Romanian booth for a look at some of the weirdest, coolest comics being made in the world today."
Teatrul de mâine la FNT
Oricât de diferiţi între ei, tinerii creatori prezenţi în Festivalul Naţional de Teatru - secţiunea Teatrul de mâine - au în comun interesul pentru textele de actualitate, preferinţa pentru mijloacele de expresie directe, cu impact imediat asupra auditoriului, recursul la procedee tehnice de ultimă oră, fraternizarea cu spectatorul - la fel de tânăr - care vine îndeobşte să le vadă spectacolele.
Preocupată de teme ca emigrarea, autopercepţia, dizabilităţile, mass-media şi conflictele intergeneraţionale, regizoarea Ioana Păun le explorează în spectacole interactive, care utilizează tehnologia nouă pentru a-i atrage şi implica nemijlocit în joc pe spectatori. O sprijină în acest demers Mona Bozdog şi Mihaela Michailov, autoarele textului Tv for Dummies - un spectacol pentru 100 de telecomenzi (foto 10), într-o producţie a celei mai vechi instituţii de spectacol din România - Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi. Programat luni, 31 octombrie, la ora 18.00 şi la ora 22.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti, spectacolul expune, recurgând la instalaţii video şi tehnici media, povestea dispariţiei unui copil de 8 ani şi proporţiile pe care le capătă această dispariţie odată cu intervenţia televiziunii.
Luni, 31 octombrie, de la ora 22.00, şi marţi, 1 noiembrie, de la aceeaşi oră, suntem invitaţi, la Teatrul ACT, la un spectacol de teatru-film inspirat dintr-o poveste adevărată. 9 grade la Paris (foto 11) schiţează portretul unei femei într-un moment crucial din viaţa sa. Autorul scenariului şi, totodată, regizorul acestei montări, Peter Kerek, ne propune să urmărim firul acţiunii simultan din două perspective diferite: una cinematografică şi una teatrală.
Declarată, la Alfred Radok Awards, cea mai bună piesă a anului 2010 din Cehia, Purificare de Petr Zelenka (foto 12) îşi găseşte, în viziunea regizorală a lui Alexandru Mâzgăreanu, o posibilă identitate scenică marţi, 1 noiembrie, de la ora 18.00, şi miercuri, 2 noiembrie, de la ora 20.00, la sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti.
Echipa tinerilor regizori prezenţi în ediţia cu numărul 21 a FNT în cadrul secţiunii Teatrul de mâine este completată de Alexandru Mihail,absolvent UNATC, actualmente student în regie de teatru la Yale School of Drama din Statele Unite. Pentru spectacolul O comedie neagră de Peter Shaffer el a primit, în 2006, Premiul UNITER pentru Debut şi Premiul pentru cea mai bună regie la Gala Comedia ţine la TINEri. Acum Alexandru Mihail propune, la Teatrul Odeon, sala Studio (joi, 3 noiembrie, ora 20.30 şi vineri, 4 noiembrie, ora 18.00) o comedie amară: Blifat (foto 13)de Gabriel Pintilei, este unul unul dintre proiectele câştigătoare ale concursului Tineri regizori - Texte contemporane 2009 al Teatrului Odeon şi spune povestea unei familii obişnuite din România, văzută prin ochii unui copil. Pentru evoluţia ei în acest spectacol, Ioana Anastasia Anton (premiul UNITER pentru Debut în 2008), a obţinut laurii pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar la Festivalul Comediei Româneşti FestCo 2011.
Licitaţie clujeană
Licitaţia de Toamnă, cea de-a şaptea organizată de Galeria Quadro, a avut loc miercuri 26 octombrie, a deschis sezonul pieţei de artă din Transilvania şi a întrunit optzeci de lucrări.
Din selecţie: lucrări ale clasicilor artei româneşti (Iosif Iser, Camil Ressu), maeştrii şcolii de la Baia Mare (fondatorul Thorma János - foto 14 , Nagy Oszkár, Eugen Pascu, Boldizsár István, Mund Hugó, Jándi Dávid). Un număr mare de lucrări puternice reprezintă şcoala clujeană (Aurel Ciupe, Miklóssy Gábor, Mohy Sándor, Nicolae Brana, Carol Pleşa, Szervátiusz Jenő, Vetro Artur, Teodor Harşia, Paul Sima, Anton Lazăr). Opere rare ale artiştilor progresivişti din anii 1960-1980 (Ovidiu Avram, Ştefan Bertalan, Cornel Brudaşcu, Ion Dumitriu, Kancsura István, Florin Maxa, Eugen Tăutu) au venit în întâmpinarea interesului crescând pentru arta românească contemporană consacrată. De asemenea, în licitaţie sunt prezentate lucrări valoroase cu pronunţate accente decorative (Ion Pacea, Vasile Grigore, Constantin Piliuţă, Ion Sima). Lucrările au fost prezentate într-o inedită expunere, care aduce aminte de anticariatele iluministe şi de începuturile moderne ale colecţiilor de artă. "Dorim astfel să respectăm suveranitatea lucrărilor şi să oferim în acelaşi timp posibilitatea colecţionarilor de a relaţiona de aproape cu ele", spun organizatorii.
Evocare Costi Stan
Marţi, 25 octombrie, ora 13.00, la Rotonda MNLR a avut loc lansarea volumului postum al colegului nostru Constantin Stan, Confesiuni fără glorie, (foto 15) apărut la Editura Tracus Arte. Invitaţi: Dan Cristea, Ioan Groşan, Nicolae Iliescu, Horia Gârbea.
E vorba despre un set de memorii needulcorate, care privesc cu ironie, melancolie şi înţelepciune un trecut ce integrează nu doar autorul, nu doar lumea intelectualilor români contemporani, ci fragmente efervescente ale unei societăţi româneşti cu bune şi rele, în pragul unei adevărate crize metafizice.
Patricia Brady Danzig (foto 16) revine în Bucureşti în această toamnă pentru un concert ce va avea loc la Cercul Militar Naţional în seara de 28 octombrie 2011, concert prin care aniversează 30 de ani de concerte caritabile în România, urmând să interpreteze lucrări din creaţia lui Mozart şi din folclorul irlandez alături de Florin Ormenişan, Iacob Ormenişan, Hortenzia Romanitan şi de Orchestra Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale dirijată de locotenent colonel Aurelian Gheorghiţă. În pauza concertului, Patricia Brady Danzig va acorda autografe pe cartea pentru copii pe care a lansat-o recent în Statele Unite.
Patricia Brady-Danzig are o interesantă poveste legată de România, care porneşte în 1980 şi continuă şi acum. Patricia Brady-Danzig a venit de multe ori în România şi înainte de 1989, dar şi după aceea, în ultimii 20 de ani având posibilitatea de a se implica concret, în afara propriei cariere şi în activităţi care o desemnează ca pe un virtual ambasador cultural în relaţiile muzicale România - Statele Unite. Ea a fondat Professional Bicultural Development Associates, o organizaţie prin care susţine realizarea unor concerte şi recitaluri în Statele Unite de către muzicieni din România şi de asemenea obţinerea unor burse la universităţi americane pentru tinerii studenţi.
În 2001, soprana americană a avut trei apariţii în România, la Craiova, în Recviemul de Mozart şi la Bucureşti, în Aula Palatului Cantacuzino, unde a sustinut un recital solistic, iar apoi la Ateneul Român, unde a interpretat Cântece populare româneşti de Tiberiu Brediceanu, cu acompaniament orchestral. În 2002, Patricia Brady-Danzig a revenit pentru un turneu de concerte în Republica Moldova şi România. Anul 2003 o readuce pe Patricia Brady Danzig în România în cadrul unui turneu în estul Europei, care cuprinde România şi Ungaria. În acelaşi an are întâlniri cu importante personalităţi ale muzicii româneşti şi continuă acţiunile de susţinere a tinerilor muzicieni români şi de creare a unor punţi între România şi S.U.A. pe plan artistic, atât prin intermediul cursurilor de măiestrie pe care le susţine periodic, cât şi prin iniţiativele personale de a invita tineri muzicieni români pentur schimburi de experienţă în S.U.A.
Revenind în România în 2005, Patricia Brady Danzig a conferenţiat in cadrul simpozionului Enescu şi America organizat de Centrul Cultural American de la Bucureşti la sala Studio a Ateneului Român. După încheierea festivalului, a susţinut un concert alături de Filarmonica din Giurgiu, cu Cântece populare româneşti de Tiberiu Brediceanu, orchestrate de Sabin Păutza, programul mai cuprinzând lucrări enesciene. Apariţiile ei pe scene din întreaga ţară au continuat în anii următori, în recital, alături de diferite orchestre din ţară, sau alături de tânărul tenor Florin Ormenişan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
