Potrivit unui studiu realizat de inginerul St.Cristescu, la vremea in care se discuta aprins in Consiliul Comunalintroducerea tramvaiului electric, acesta devenise o obisnuintacotidiana in marile orase din Europa.
Germania avea, in 1899, 66 de orase cu tramvaie electrice,care circulau pe linii cu o lungime de 2.037 km. Astfel, tramvaiulelectric se introdusese in Bremen in 1892, având 14 km de liniielectrificate, in timp ce la Dortmund existau, in 1894, 18 km delinii electrice.
Bucurestiul nu a excelat la acest capitol, având in 1905 doar5 km de linii cu cablu electric si alti 45 km cu tractiune animala,insa "in studiu de a se inlocui". Cel mai folosit a fosttramvaiul cu cablu aerian, singurul argument folosit contra luifiind lipsa de estetica a strazilor.
Societatea de Tramvaie, constienta ca trebuie sa electrificeliniile, a transmis Primariei ca doreste sa transforme tractiuneaanimala in tractiune electrica prin executarea a 27 km de liniielectrificate, cu conditia de a i se prelungi concesia, care expirain 1909, pâna in 1954. Potrivit lui Alexandru Davidescu, directorulLucrarilor Tehnice, Comuna ar fi obtinut, daca accepta ofertarespectiva, un beneficiu de cca 80-100 de milioane lei.
Extinderea liniilor de tramvai in Capitala a fost deficitara,mai ales la periferia orasului, astfel ca in 1909 inca mai circulautramvaiele cu cai, in timp ce orasele Iasi, Galati si Braila aveauin totalitate tramvaie electrice. Vintila I. Bratianu (1867-1930),edilul Bucurestiului in perioada iunie 1907 - februarie 1910, adorit modernizarea transportului de calatori, mentionând ca apropus, in 1909, concesionarilor de tramvaie electrificareaintregii retele: "Comuna sa faca investitiile necesareelectrificarii, iar concesionarii sa continue exploatarea,bineinteles repartizând beneficiile in raport cu aportul fiecareiparti".
Desi negocierile cu reprezentantii societatilor de tramvaiepentru transformarea tractiunii animale in tractiune electrica sedesfasurau inca din 1906, acestia au refuzat. Decizia a avut labaza un studiu de piata realist: capitalul investit pentruelectrificarea liniilor nu putea fi amortizat pâna in 1916 când leexpira concesiunea, actionarii cerând in schimbul electrificariiliniilor, peste profitul pe care l-ar fi obtinut in perioada1909-1916, un beneficiu net de 5.400.000 lei.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorieal Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreazala revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document,Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004),Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004),Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica,Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole,publicate in periodice si volume colective, si peste 20 decomunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
