Directia Penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne a hotarat, la 26 septembrie 1907, sa dezvolte in randul condamnatilor un sentiment religios, cu ajutorul unor preoti, tineri, care sa oficieze, in capelele penitenciarelor, serviciul divin in zilele de duminica si cu prilejul sarbatorilor legale.
Se spera ca, in acest mod, detinutii aveau sa fie convinsi sa traiasca in conformitate cu preceptele religioase in momentul eliberarii lor. Preotii aveau sa primeasca indemnizatii de locuinta, iluminat si incalzit si o leafa lunara de 200 de lei.
Pentru aplicarea programului, Directia Penitenciarelor s-a adresat, la 5 octombrie 1907, Mitropolitului Sucevei si Moldovei si Episcopului Dunarii de Jos, solicitandu-le sa recomande „persoane apte si devotate ideii ce urmarim (…) preoti culti, care sa tina conferinte moral-sociale condamnatilor de cel putin patru ori pe luna in oricare din zilele saptamanii".
Conferintele s-au tinut la penitenciarele din localitatile Braila, Constanta, Craiova, Doftana, Galati, Iasi si Tulcea. Nu a mai fost necesara plata indemnizatiei de locuinta, din cauza ca au fost alesi preoti care aveau domiciliul in localitatile mentionate. Preotii au fost rugati ca, dupa tinerea conferintelor, sa lase manuscrisele conducerii penitenciarului, urmand ca acestea sa fie tiparite in brosuri, care aveau sa fie puse la dispozitia condamnatilor.
Conferintele rotunjeau veniturile unor preoti. Asa se explica de ce mai multi slujitori ai bisericii au fost interesati sa fie desemnati sa lucreze in penitenciare.
Unul dintre incidente a fost inregistrat la Penitenciarul din Craiova, unde parintele Popescu Ioan de la biserica Sf. Ilie a fost numit predicator. Decizia a determinat nemultumirea preotului S. Romulus, care lucra la biserica Sf. Nicolae din Craiova si indeplinea functia de confesor la acelasi penitenciar. S. Romulus a solicitat conducerii penitenciarului, la 16 iulie 1907, sa fie numit si predicator, „fiind chiar compatibil cu misiunea mea de confesor", considerandu-se lovit „in demnitatea mea, deoarece prin aceasta s-a omis a se tine seama ca confesor la Penitenciar e tot un licentiat in Teologie, care isi indeplineste greaua misiune de doctor sufletesc al celor inchisi".
S. Romulus si-a mai argumentat cererea prin faptul ca predicatorul nu avea de unde sa stie ce sa le spuna detinutilor, in conditiile in care nu era confesorul acestora si „nu are de unde afla metehnele sufletelor".
In cele din urma, directorul penitenciarului din Craiova a aprobat, la 25 octombrie 1907, unificarea posturilor de predicator si confesor, titularul acestora devenind S. Romulus, conform Deciziei nr. 12.515. Postul se platea cu 50 lei/luna, pentru sase conferinte care se tineau in capela inchisorii.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
