Informatia fusese obtinuta de la subofiterul sarb Ilia Novici,cazut prizonier la 20 martie 1918 si evadat din Odessa la 13octombrie 1918. Prizonierii romani i-au dat sarbului, cand au auzitca acesta intentiona sa evadeze, mai multe date de contact, unde sasolicite eliberarea lor. Sarbul s-a oprit la Comenduirea Politieidin Chisinau, fiind interogat de G. Brezeanu, comisar special alSigurantei. A fost pus apoi la dispozitia Consulatului Francez,fiind lasat sa plece pentru a se inrola in armata sarba.
Premierul a cerut ministrului de externe sa intervina, pentrupunerea militarilor in libertate. Asa s-a aflat ca militarii romanifusesera arestati de autoritatile austro-ungare, fiind maltratatisi lasati sa traiasca in conditii mizerabile. Astfel, acestia eraulegati cu lanturi si primeau ca hrana paine veche, carne de cal "siceva resturi de mancare".
Sansa i-a suras si prizonierului Valcu Stefan din Regimentul 2Graniceri, care a reusit sa evadeze. Granicerul s-a prezentat lacolonelul Condescu, seful Sectiei Informatii din Marele CartierGeneral, care a solicitat, la 11 noiembrie 1918, interventiageneralului Constantin Coanda, premier si ministru de externe,pentru "ca toti detinutii romani ce-i are statul in inchisorile dinOdessa sa fie eliberati". Sublocotenentul Valcu a fost arestat, la23 septembrie 1918, la Rabnita, de comandatura austro-ungara. Cuacest prilej i-au fost confiscati 6.000 de lei, 7.000 de ruble,timbre romanesti de 10 lei si o polita de 100 de lei. Pe timpulnoptii a fost inchis in latrina garii. A doua zi a fost interogatin legatura cu planul de lupta al armatei romane, numele unormilitari si dotarea cu artilerie. In inchisoarea din Odessa aprimit, zilnic, 300 g de paine, o ciorba de grau fiert si "un felde spalatura de cafea fara zahar". In timpul zilei, prizonieriierau obligati sa stea in celule dezbracati. Cei care isi cereauhainele erau loviti cu patul pustii in cap. Valcu a evadat candmajoritatea paznicilor se gaseau la masa. Ajuns in gara Akarja acersit mila pasagerilor, care i-au dat 6 ruble si 50 de copeici,"cumparandu-si un bilet pana la Cetatea Alba, unde s-a prezentatautoritatilor romane", informandu-le ca in 46 de locatii din Odessaerau detinuti prizonieri romani.
Comisarul general Corbescu de pe langa Comandamentul Armatei aliatede la Dunare l-a informat pe ministrul de Externe, prin Nota 340din 31 ianuarie 1919, ca informatiile privindu-i pe prizonieriiromani din Odessa au fost confirmate. Din pacate, autoritatileromane nu au mai gasit nici un prizonier in cladirea din stradaNovoselska. Toti fusesera evacuati de germani odata cu parasireaOdessei.
CATALIN PETRUT FUDULU(n.15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti(2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, ActaMoldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia(redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sefin perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava siValahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole,publicate in periodice si volume colective, si peste 20 decomunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
