Poate fiindca in perioada medievala poezia catalana a avut o epoca glorioasa (sa o amintim aici doar pe cea a marelui teolog Ramon Llull, din secolul al XIII-lea); poate fiindca, in secolul al XIX-lea, renasterea limbii catalane ca limba de cultura, dupa doua secole de interdictie, s-a facut in primul rand prin poezie, care a dobandit o valoare identitara simbolica, accentuata in perioada dictaturii franchiste; poate pur si simplu fiindca lumea mediteraneana iubeste poezia, in lumea catalana poezia este gustata cu adevarat, nu doar admirata dar putin citita. Se citeste poezie nu doar de impatimiti rafinati, in recluziune, ci se organizeaza recitaluri (nu de putine ori insotite de muzica, dans) si in baruri sau pe strazi, se celebreaza marii poeti citindu-li-se versurile in locurile pe unde au pasit candva etc.
Poate din toate aceste motive la un loc, nu doar poezia proprie, ci poezia in general, oriunde ar fi creata si in orice limba, se bucura de interes si de exceptionala primire in Catalunya. Un exemplu semnificativ: Institucio de les Lletres Catalanes din Barcelona organizeaza, de un deceniu, de doua ori pe an, la Farrera, intr-un mirific peisaj din Pirinei, seminarii de traducere la care sunt invitati cate doi poeti straini, poeti catalani, traducatori. Concepute ca ateliere de lucru, dar si ca spatii privilegiate de cunoastere reciproca prin intermediul poeziei, i-au entuziasmat intotdeauna pe participanti. Roadele acestei munci in echipa sunt apoi editate de aceeasi institutie. Cum, prin forta... istoriei, contactele dintre lumea culturala romaneasca si cea catalana au fost minimale pana in 1989, prezenta romaneasca s-a facut simtita in splendidul Centru de Arta si Natura, candva catun parasit, destul de tarziu: in toamna anului 2004, cand au fost invitate poetele Denisa Comanescu si Ioana Ieronim. Volumul cu traducerile realizate din creatia lor in cele patru zile ale seminarului a fost editat la Barcelona in 2008.
Interesul pentru poezie a facut ca aceasta sa devina un domeniu privilegiat si in centrele universitare. Un exemplu il ofera Editura Eumo, a Universitatii din Vic, care publica, incepand din 1977, o revista, „Reduccions", consacrata exclusiv poeziei. O revista care, fapt deloc de neglijat, apare cu sprijinul material al guvernului de la Barcelona, dar si al fundatiei unei banci private, Caixa de Manlleu. Condusa de Lluis Sola i Sala, poet si dramaturg, cu un colectiv de redactie alcatuit din poeti, critici, universitari, revista a ajuns la 94 de numere. Publica poezie si comentarii de poezie, dedica numere speciale unor mari poeti catalani, dar in paginile ei se gaseste intotdeauna un spatiu acordat autorilor straini (lui Paul Celan, de exemplu, i-a fost alocat un intreg numar in 1996).
Nu de putine ori, intrarea unui poet strain in lumea catalana s-a facut prin intermediul paginilor acestei reviste. Este si cazul unor poeti romani. In nr. 82 din 2005, consacrat traducerii de poezie, cea romaneasca, prezenta pentru prima oara, era ilustrata prin 10 poeme ale Anei Blandiana, traduse, impreuna cu poeta romana, de Aina Torrent si Alina Mondorf. Se descoperea, asa cum se nota intr-una dintre recenziile la revista, o voce singulara, profunda, vibranta.
Ultimul numar din „Reduccions", recent aparut, un numar dublu 93/94 (334 pag.), este unul special, consacrat unui foarte iubit poet si patriot catalan, Agusti Bartra (1908-1980), un Walt Whitman al Catalunyei, obligat in anii dictaturii franchiste sa traiasca exilat in Republica Dominicana, Cuba, Mexic, SUA. Alaturi de poezii scrise de Bartra si de poezii dedicate lui, de solide studii consacrate operei sale, in 16 pagini ale volumului este prezenta si poezia romaneasca. De data aceasta, evantaiul poetic este mai variat, fiind inclusi trei poeti, cu cate patru creatii fiecare: Ileana Malancioiu, Virgil Mazilescu, Ioan Es Pop, intr-un volum menit parca sa arate ca poezia adevarata rezista oricaror vitregii, nu o poate sufoca nici exilul, nici cenzura regimului comunist, nici debordantul consumism actual. Versiunile catalane sunt insotite in toate cazurile de originalul romanesc.
Aminteam mai sus convingerea si increderea Institutului de Litere Catalane, organizatorul seminariilor de la Farrera, in intalnirea si cunoasterea personala a oamenilor din lumea creatiei si traducerii. Mai ales la inceput de drum. In cazurile firavei, deocamdata, prezente in lumea catalana a poeziei romanesti, acest lucru a fost deja evident.
De aceasta data, selectia si traducerea poemelor ii apartin lui Xavier Montoliu. De prea multe ori, datorita folosirii lor abuzive si demagogice, sovaim sa mai apelam la cuvinte „mari". De aceasta data, riscul trebuie insa asumat, caci cuvintele frumoase redau o frumoasa realitate. Sosit in 1992, ca lector de limba catalana (primul) la Universitatea din Bucuresti, Xavier Montoliu nu doar i-a invatat pe multi romani limba lui si i-a facut sa cunoasca, sa admire si sa-i iubeasca cultura (grupul compact si solid de catalanofili de la noi lui i se datoreaza), dar a strabatut cu aceeasi pasiune drumul invers. Interesat de tot si asimiland tot ce inseamna „romanesc", de la peisaj, la viata de zi cu zi, la literatura si arta, trecand prin limba romana, pe care o vorbeste impecabil, a devenit, dupa intoarcerea acasa, un ambasador neobosit al lumii noastre.
Traducerile din cei trei poeti (insotite si de cate o scurta nota biografica), facute direct din romana, dupa cantarirea atenta a fiecarui cuvant, cu masurarea fiecarei nuante, sunt o garantie ca nici ecoul acestor voci romanesti nu va trece neobservat.
Virgil Mazilescu
Trad. Xavier Montoliu
Trad. Xavier Montoliu
PATRU FARA UN SFERT
patru fara un sfert dragostea mea ce faci tu acum
in locurile prin care te mai afli
prin ploaie rnerg — nimeni — am parul ud
si gândul cât un pui de soarece mic mic si negru
prin ploaie rnerg — nimeni — am parul ud
si gândul cât un pui de soarece mic mic si negru
si tu ce faci dragostea mea spal rufe ca intotdeauna
când ploua — te astept intoarce-te
apasa pe butonul liftului etajul sapte
nu este prea departe de mormânt
apasa pe butonul liftului etajul sapte
nu este prea departe de mormânt
nimeni
doar dumnezeu
ploaia
rnorrnanui de rufe murdare
doar dumnezeu
ploaia
rnorrnanui de rufe murdare
TRES QUARTS DE QUATRE
tres quarts de quatre amor meu que fas
per alli on paris
camino sota la pluja – ningu – porto els cabells xops
camino sota la pluja – ningu – porto els cabells xops
i el pensar com Ia cria d’un ratoli petit-petit i negre
i tu que fas amor meu rento roba com sempre
que plou – t’espero torna
pitja el boto a l’ascensor el sete pis
pitja el boto a l’ascensor el sete pis
no es gaire Iluny de Ia tomba
ningu
nomes deu
la pluja
la pila de roba bruta
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
