Receptarea negativa a lui Eminescu astazi are, cred eu, o cauza comuna cu atitudinea manifestata de romani in perioada postdecembrista fata de istorie si de traditia lor culturala. Toate simbolurile si miturile noastre culturale au fost relativizate, in spiritul unei postmodernitati balcanice, pana la aruncarea lor in deriziune.
Le compromisesera prin zelul lor manipulator activistii inainte de Decembrie 1989, iar dupa aceea aveau sa fie demitizate in paralel cu nasterea unor mituri si simboluri de consum mediatic. Eminescu nu putea scapa vandalismului postrevolutionar, mai ales ca, in anii national-comunismului, a fost singurul scriitor caruia i s-a consacrat oficial un cult comparabil cu al lui Ceausescu. Nu era insasi comparatia dintre un autentic om de geniu si "geniul Carpatilor" o relativizare balcanica? De ce sa ne mire atunci faptul ca, dupa "rivolutie", unui voievod care a realizat prima unire a romanilor un manual alternativ de istorie i-a oferit tot atatea randuri cate i-a acordat unei prezentatoare de stiri de televiziune? Sau ca, pe site-urile de pe internet, numerosi veleitari isi etaleaza operele complete, care s-ar putea sa fie mai frecventate decat editia facsimil a manuscriselor lui Eminescu, recent publicata de Academia Romana?
Cauza este criza de identitate profunda a romanilor, din perspectiva careia atitudinea negativa fata de Eminescu marcheaza un simptom cu reverberatii in intreaga istorie a literaturii nationale. Panteonul literar romanesc nu mai numara vizitatori mai ales printre tineri. Noua generatie nu se mai regaseste in nici un segment al operei poetului national. Nici in poezie, nici in proza, nici in publicistica. Ea nu mai gaseste in opera sa raspunsuri problemelor cu care se confrunta, incercand sa le abordeze cu pragmatism si nu cu idealism romantic. intreaga nostra traditie ii pare o haina invechita si demodata, pe care i-au purtat-o cu dragoste si mandrie parintii si bunicii.
Respingerea lui Eminescu face parte din revolta tinerilor impotriva sistemului de valori impus de parinti. Pana la o limita, desigur, revolta impotriva mostenirii culturale este fireasca si are consecinte benefice. in locul valorilor din trecut, care nu mai corespund sensibilitatii si gandirii contemporane, trebuie inventate altele noi. Am auzit tineri care ii prefera pe Bacovia sau pe Cartarescu lui Eminescu, pentru ca poezia acestora este mai apropiata de orizontul lor de asteptare. Cei doi poeti sunt repere care marcheaza schimbari de gust si de atitudine, fara a sterge reperul absolut, Eminescu. Avem nevoie, si in continuare, de reperele de creatie autentica din trecut, pentru a nu fi invadati de false valori.
S-ar putea insa ca, intrand in Uniunea Europeana, sa dam complet uitarii limba romana si pe scriitorii de ieri si de azi, alegandu-ne repere din literaturi mai potrivite modelului de viata pe care il vom adopta. As prefera sa ne integram cu valorile nationale cu tot, nu renuntand la ele. Fara Eminescu vom fi mai saraci si mai singuri decat acum. Visez la ziua in care, integrati pragmatic in Europa, romanii vor reinvata limba romana pentru a-l citi pe Eminescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
