Ziarul de Duminică

Enciclopediile in era internetului (II)

Enciclopediile in era internetului (II)

Larry Sanger, cofondator al dictionarului liber Wikipedia

17.09.2008, 14:16 20

Multi vad in acest al doilea model, specific pentru noul mediu de comunicare, pericolul devalorizarii continutului si implicit un atentat la proprietatea intelectuala. Este intr-adevar un semn de intrebare in ce masura incasarile din reclama pot acoperi plata drepturilor de autor si mai ales daca o asemenea solutie este compatibila cu demnitatea actului de creatie. Lasand insa acest aspect la o parte, pare totusi putin probabil ca, in cazul concret al unei enciclopedii, numerosii angajati si colaboratorii de prestigiu care garanteaza temeinicia, seriozitatea si autenticitatea informatiei puse in circulatie sa poata fi corespunzator remunerati din platile unor firme interesate sa-si faca publicitate.
Motiv pentru care Wikipedia a recurs din capul locului la o maniera de lucru inspirata de miscarea open source din domeniul informaticii: oricine poate contribui la redactarea, verificarea si corectarea articolelor, daca e dispus sa o faca in mod benevol, fara nici o retributie. Din randul celor mai competenti si harnici colaboratori sunt recrutati mai apoi cei carora li se incredinteaza rolul de a supraveghea intreaga operatie, pentru ca erorile, intamplatoare sau intentionate (se gasesc pretutindeni si rauvoitori), sa poata fi prompt eliminate. Rezultatul are darul sa convinga si a intrecut de mult orice asteptari: rod al muncii entuziaste a mii si mii de autori anonimi, enciclopedia poate sta alaturi de orice lucare “profesionista”, creste mereu in amploare si profunzime, redactata concomitent in numeroase limbi, accesibila oriunde, oricand si pentru oricine, fara nici o plata. La fel ca in cazul Zedler-ului (vezi prima parte a articolului), autorii sunt anonimi, iar originalitatea textelor nu sta pe prim plan. Initiatorii Wikipediei considera insa ca, in mod principial, un produs al intelepciunii colective ar sta mai presus de acela al unui grup de specialisti oricat de calificati; desigur, stiu si ei ca exista aspecte critice, vulnerabile, de pilda posibilitatea ca unele persoane sau institutii sa retuseze articolele relevante pentru propria imagine, dar in procesul revizuirii permanente a textelor asemenea modificari pot fi identificate operativ si inlaturate. Un alt avantaj important al modelului este ca - mai ales in domeniul disciplinelor umaniste, unde, spre deosebire de stiintele exacte, nu exista un consens asupra unor adevaruri mai mult sau mai putin definitive - se previne o ingradire a diversitatii opiniilor, care ar putea rezulta prin instituirea unui control din partea “specialistilor”.
Oricum, numarul enorm de citiri zilnice dovedeste cu prisosinta ca accesarea gratuita acestui gen de surse a devenit un mod de informare foarte raspandit; de altfel, el a ajuns sa faca scoala - Microsoft pregateste o enciclopedie dupa acelasi tipic, Micropedia, iar Larry Sanger, unul dintre fondatorii Wikipediei, a lansat recent un proiect nou, numit Citizendium, unde autorii nu mai sunt anonimi, ci profesionisti competenti, iar cititorii au posibilitatea sa comenteze textele si sa propuna intregiri. Un alt gigant al internetului, Google, cunoscut mai ales pentru motorul de cautare extrem de per-formant (in germana, a cauta in internet se zice simplu googeln), dar si pentru Google Earth (vizualizarea pe computer a fiecarei palme de pamant de pe Terra), nu vrea sa ramana mai prejos si a anuntat o enciclopedie online proprie, Knol (de la knowledge, cunoastere): ca si la Citizendium, aici autorii sunt recrutati dintre specialisti (in plus, sunt facuti partasi la incasarile din reclama), iar publicul trebuie sa se multumeasca cu comentarii (care insa nu sunt afisate decat cu avizul autorilor). Unii se intreaba totusi cum se explica paradoxala preocupare a unor rechini ai maximizarii profiturilor pentru a inlesni accesul gratuit al tuturor la informatie si daca indaratul acestei adevarate competitii nu se ascund cine stie ce intentii perfide. Oricum, ramane de vazut cui va da dreptate viitorul in aceasta infruntare de viziuni despre democratizarea culturii si libertatea accesului la cunoasterea universala.

* Munchen, septembrie 2008

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO