Ziarul de Duminică

Fata nevazuta a Pamantului

Fata nevazuta a Pamantului
02.11.2007, 20:09 138

Ce stiti despre Comore, Malawi sau Benin? Oare pe-acolo nu se intampla nimic? Din contra, o mare parte dintre statele lumii au mari probleme interne, plus frecusuri intre ele - dar nu ne prea intereseaza pe noi, astilalti, din "lumea buna". Cand si cand, cate o stire mai socanta ne retine putin atentia, cum au fost informatiile recente despre tulburarile din Myanmar. Dar cati dintre cei care au vazut imaginile au retinut prin ce parte a lumii au fost filmate? Sau stiu ca vechile nume ale statului erau Burma, respectiv Birmania? Este fata nevazuta a Pamantului, la fel de necunoscuta noua precum cea a Lunii. Nu cred ca ne putem considera oameni ai mileniului 3 fara sa stim macar ca aceste tari exista! Pagina de fata este dedicata, cu drag, burundezilor, gabonezilor, beninilor, tuvalezilor, tongolezilor, nauruenilor si celorlalti frati pamanteni ai nostri.

19 lovituri de stat, la rand
De la cucerirea independentei (1975) de la francezi, arhipeleagul Comoros (sud-estul Africii, in Canalul Mozambic, care separa Madagascarul de continent) a trecut prin nu mai putin de 19 lovituri de stat! In 1997, Insulele Anjouan si Moheli si-au declarat la randul lor independenta fata de Comoros! Doi ani mai tarziu, colonelul Azali a pus mana pe putere si s-a angajat sa faca pace conform "Acordului 2000 Fomboni". In decembrie 2001 s-a votat o noua Constitutie, iar in primavara urmatoare au avut loc alegeri prezidentiale. Din mai 2000, fiecare insula isi alege propriul ei presedinte! Cod de tara: km (!). Nume istoric: Djazair Al Qamar (Insulele Lunii). Capitala: Moroni. 600.000 de locuitori din triburile antalote, cafre, makoa, oimatsaha si sakalava, 98% musulmani sunni, restul catolici. Vorbesc shikomor (comoriana, un amestec de swahili si araba), araba, franceza, swahili. Stiutori de carte: 57%. Practic fara resurse minerale, cultiva vanilia, ylang-ylang, iasomia, nucile de cocos, bananele, au ceva turism si distileaza parfumuri. Moneda nationala: francul comoran (KMF).

80% paduri si doi presedinti in 47 de ani
Gabon (Africa de Vest) a avut doar doi presedinti (ambii autocrati) de la cucerirea independentei in 1960, de la Franta. Actualul, El Hadj Omar Bongo Ondimba, este unul dintre cei mai longevivi sefi de stat ai lumii, dominand scena politica locala de aproape patru decenii. El a introdus, inca din anii '90, sistemul multipartinic si o noua Constitutie, dar exista indoieli asupra corectitudinii alegerilor. Opozita ramane slaba, divizata si dependenta financiar de putere. Cu toate acestea, populatia putina, resursele naturale abundente si un considerabil sprijin extern au facut din Gabon una dintre cele mai prospere tari africane. Cod: ga. Capitala: Libreville. Padurile acopera 80% din teritoriu! Doua anotimpuri ploioase si doua uscate. 1,2 milioane de locuitori, din peste 40 de grupuri etnice, principalele fiind fang (34%), bapounou (22%), m?bete (14%), bandjabi (11%), bakota (6%) si myene (5%). Crestini, musulmani si animisti. Franceza, fang, myene, bateke, bapounou/eschira, bandjabi. Petrol, gaz natural, diamante, mangan, uraniu, aur, cherestea; cacao, cafea, zahar, ulei de palmier, cauciuc, peste. Moneda nationala: francul Comunitatii Financiare Africane (XAF).

Studenti versus monarhie
Regatul Swaziland (Africa de Sud-Est) si-a cucerit autonomia de la imperiul britanic inca din secolul al XIX-lea, dar independenta abia in 1968. Protestele din 1990 ale studentilor si muncitorilor au fortat monarhia sa accepte reforme politice si mai multa libertate. Nume oficial: Umbuso weSwatini. Cod: sz. Capitale: Mbabane (doar 60.000 de locuitori) si Lobamba (resedinta regala si sediul legislativului). Veri umede, ierni uscate. 1,1 milioane de locuitori, swazis 97%, europeni 3%. 35% protestanti, 30% sionisti, 25% romano-catolici, 1% islamici. Limbi oficiale: siSwazi si engleza. Alfabetizare: 76,7%. Au azbest, carbune, trestie de zahar, bumbac, porumb, orez. Moneda: emalangeni (SZL).

Marxism-leninismul african
Republica Benin de azi (in vestul Africii) a fost leaganul regatului Dahomey, care a inflorit spectaculos in secolul al XV-lea. Teritoriul a fost francez intre 1872 si 1 august 1960. O suita de regimuri militare s-a incheiat in 1972 cu venirea la putere a lui Mathieu Kerekou si instalarea unui guvern marxist-leninist. In 1991, prin alegeri libere, fostul premier Nicephore Soglo a devenit presedinte, marcand trecerea de la dictatura la democratie. Kerekou a revenit la putere prin scrutinurile din 1996 si 2001, nu fara suspiciuni privind procesul electoral. In prezent, presedinte si sef al guvernului este Boni Yayi. Cod: bj, capitale: Porto Novo (295.000 de locuitori) si Cotonou (capitala politica si economica, 2 milioane de oameni). Relief predominant plat, clima tropicala, umeda in sud, semiarida in nord, cu media temperaturilor intre 24 si 31 de grade Celsius. Sapte milioane de beninezi din 42 de grupuri etnice, printre care fon, adja, yoruba si bariba. Animisti 50%, crestini 30%, musulmani 20%. Vorbesc franceza (limba oficiala), fon si yoruba in sud, nagot, bariba si dendi in nord. 39% alfabetizati. Ceva resurse de titei, argila, marmura si cherestea. Cultiva bumbacul, porumbul, tapioca, fasolea, uleiul de palmier, alunele. Moneda: XOF.

Dinastia republicana
Daca tot a facut furori bancul cu "A' cui din Togo?", n-ar fi normal sa stim cate ceva despre aceasta ingusta fasie de pamant din vestul Africii? Teritoriul Togoland (din care actualul stat este doar o parte) a fost colonizat de germani in 1894, inlocuiti de o guvernare anglo-franceza in timpul primului razboi mondial. Togo independent a aparut in 1960, iar generalul Gnassingbe Eyadema, instalat sapte ani mai tarziu in fruntea tarii, a continuat sa conduca pana in secolul urmator! Desi un pluripartitism de fatada a fost instituit la inceputul anilor '90, guvernarea a continuat sa se afle in mainile lui pana a murit, in 2005... lasand puterea fiului sau, Faure Gnassingbe, sustinut de armata. Sub o puternica presiune internationala, Gnassingbe fiul a demisionat si a convocat alegeri... pe care le-a castigat, dupa crunte lupte de strada. Candidatul opozitiei, Emmanuel Akitani Bob, a refuzat sa recunoasca rezultatele oficiale si s-a autoproclamat, simbolic si inutil, presedinte. Mii de oameni au emigrat ulterior, de frica. La ora redactarii acestui articol, Togo se pregatea de alegeri legislative. Cod de tara: tg. Capitala: Lome. Savana, dealuri, podis, coasta joasa, cu lagune. Cinci milioane de africani (din 37 de triburi; ewe, mina si kabre sunt cele mai mari) - 99%, restul fiind europeni si sirieni-libanezi. 51% adepti ai religiilor africane traditionale, 30% crestini, 15% musulmani. Franceza e limba oficiala, ewe si mina se vorbesc in sud, kabye/kabiye si dagomba in nord. Alfabetizarea: 75,4% pentru barbati, 46,9% pentru femei. Exploateaza fosfati, argila, marmura, cafea, cacao, bumbac si altele. Moneda: XOF.

Criminalitate zero
Anguilla, prima dintre insulele Leeward, in estul Caraibelor, a fost locuita initial de etnici arawak si carib. In 1650 a devenit colonie britanica si face parte pana azi din regatul condus de Elisabeta a II-a, avand guvernator propriu. Se afla la cateva minute de zbor de aeroportul international St. Martin si are reputatia unui teritoriu prietenos, lipsit de criminalitate. Combinata cu asezarea geografica, aceasta caracteristica a dat nastere unui turism infloritor. Cod de tara: ai. Capitala: The Valley. 13.000 de anguilezi, 90,1% negri, 4,6% mulatri, majoritatea crestini. Vorbesc engleza si sunt in proportie de 92% stiutori de carte. In afara de turism, traiesc din sare, peste, languste, tutun, legume, constructia de ambarcatiuni, servicii financiare offshore... Moneda: dolarul est-caraibean (XCD).

Fara rauri, dar cu turism
Aruba este o insula plata si lipsita de orice rau, in Marea Caraibelor, la mica distanta in nordul peninsulei venezuelene Paraguan?, renumita pentru plajele sale cu nisip alb. Climatul tropical este moderat de circulatia constanta a vanturilor dinspre Atlantic. Temperatura este aproape fixa: 27 de grade Celsius (81 degrees Fahrenheit). Cod: aw. Capitala: Oranjestad. Democratie parlamentara, teritoriu autonom al Olandei, cu autonomie completa in afacerile interne, obtinuta in 1986. 70.000 de arubani si olandezi, 90% crestini, restul musulmani si hinduisti. Limba oficiala e olandeza, alaturi de care se vorbeste papiamento, un dialect amestecat din spaniola, portugheza, olandeza si engleza (!!). 97% alfabetizati, bifeaza la resurse naturale soarele, nisipul, marea si surfingul, plus aloe, zootehnie, pescuit. Moneda: guldenul/florinul aruban (AWG).

Un euro prea indepartat
Guadelupa este un arhipelag de noua insule locuite, incluzand Basse-Terre, Grande-Terre, Marie-Galante, La Desirade, Iles des Saintes (2), Saint-Barthelemy, Iles de la Petite Terre si partea franceza a insulei Saint-Martin (impartita cu olandezii, a caror bucata sudica se numeste Sint Maarten). Este posesiune franceza din 1635. Cod: gp. Capitala: Basse-Terre. Relief muntos vulcanic, clima subtropicala. 430.000 de guadelupieni, 90% negri sau mulatri, 5% albi, restul indieni, libanezi si chinezi (!). Romano-catolici 95%, hinduisti, pagani africani, protestanti. Franceza si dialecte. 90% stiu sa scrie si sa citeasca. Pamant arabil, trestie de zahar, fructe tropicale, zootehnie, turism. Moneda: euro (!).

Imposibila sciziune
Federatia Saint Kitts and Nevis face parte din insulele Leeward, la circa 200 de mile sud-est de Puerto Rico. Teritoriul este britanic din 1632, si-a capatat deplina autonomie in 1967 si independenta in 1983. In 1998, un referendum in Nevis asupra eventualei sciziuni de Saint Kitts n-a intrunit cele doua treimi de voturi "pentru" necesare. Economia e bazata de trestia de zahar si turism, dar aici exista si cea mai dezvoltata industrie de asamblare de produse electronice (citeste: mana de lucru convenabila) din Caraibe. Cod de tara: kn. Capitale: Basseterre, respectiv Charlestown. 10.000 de nevinieni si 34.000 de kittieni, predominant negri, dar si ceva britanici, portughezi si libanezi. Anglicani si alti protestanti, pe langa romano-catolici, 96% alfabetizati. Moneda: XCD.

Chinezi, evrei, Baha'i
Surinam (nordul Americii de Sud) si-a capatat independenta de la Olanda in 1975. Cinci ani mai tarziu, puterea civila a fost inlocuita de una militara, care a declarat tara republica socialista, continuand sa guverneze pana in 1978 cand, la presiunile internationale, s-au organizat alegeri democratice. Peste doar doi ani, militarii au revenit in fruntea tarii, iar peste alti doi - din nou civilii au castigat alegerile. Cod: sr. Capitala: Paramaribo (250.000 de locuitori, din cei 450.000 ai tarii). Indieni, creoli, javanezi, bush negro, amerindieni, chinezi (!), de religie hindu, musulmana, romano-catolica, olandezi reformati, moravieni, evrei, Baha'i. Vorbesc olandeza, engleza, sranan tongo (limbaj creol), jindustani, javaneza. Exploateaza cheresteaua, pescuiesc, au caolin, platina, minereu de fier, cultiva orezul, bananele, nucile de cocos, alunele, crevetii. Moneda: guldenul surinamez (SRG).

Intre un miliard si altul
Regatul Bhutan (oficial Druk-yul) este un stat mic, predominant muntos, in Himalaya de est, la nord de India si in sudul Chinei - adica la mijloc, intre doua miliarde si jumatate de pamanteni! O puternica, straveche cultura budista a reusit, secole de-a randul, sa impiedice orice influenta straina. Codul tarii este bt, iar capitala Thimphu (55.000 de oameni). Monarhie constitutionala in care un Comitet de Planificare cu 39 de membri (reprezentanti ai poporului, ai Ordinului Monastic si ai guvernului regal alaturi de juristi, au elaborat o noua Constitutie, ratificata de Adunarea Nationala in 2005, revizuita deja de doua ori, cea de-a treia revizuire urmand a fi adoptata in 2008. Pe prima pagina a documentului sta scris: "EU, poporul din Buthan". Clima variaza o data cu altitudinea, de la alpina pana la subtropicala. Noi ii numim bhutanezi, ei se recunosc drept poporul drukpa (un milion de suflete), impartit in trei ramuri: sharchops, ngalongs si lhotsampas. Religia de stat este varianta tantrica a budhismului Mahayana (Drukpa Kagyupa) cu influente indiene si nepalez-hinduiste. Se vorbesc Dzongka, engleza, tshanglakha, lhotsamkha (nepali), khenkha, sharchop. Alfabetizare 54%. Resurse: energie hidroelectrica, cherestea, ghips, carbid. Culturi agricole: orez, porumb, citrice si altele. Monede: ngultrum (BTN) si rupia indiana (INR).

O familie pentru sase secole
Negara Brunei Darussalam (Sultanatul Brunei, pe insula Borneo, in Marea Chinei de Sud) a cunoscut epoca sa de varf intre secolele XV si XVII, cand isi extinsese controlul peste zonele de coasta la nord de Borneo si la sud de Filipine. A urmat o perioada de declin, provocata de luptele pentru succesiunea dinastica, expansiunea coloniala si... piraterie! In 1888 a devenit protectorat britanic, de la care si-a primit independenta in 1984. Beneficiaza de importante rezerve de titei si gaz, care ii asigura una dintre cele mai mari valori ale PIB pe cap de locuitor printre tarile slab dezvoltate. Actuala familie regala domneste de peste sase secole! Cod: bn. Capitala: Bandar Seri Begawan. Climat tropical ecuatorian cu temperaturi ridicate, umiditate si ploi. 378.000 de locuitori, malaiezieni, chinezi si indigeni, majoritatea islamici. Limbi: malaieziana, engleza, chineza, iban si alte dialecte locale. 94,7% stiu sa scrie si sa citeasca. Moneda: dolarul bruneian (BND).

Tara cu multe nume
Timorul de Est (Timor Loro Sa'e/Timor-Leste/ Republika Demokratika Timor Loro Sa'e (in limba Tetum)/ Republica Democratica de Timor-Leste (in portugheza)) se afla in jumatatea de est a insulei Timor, situata intre Indonezia si Australia (Timorul de Vest e parte a Indoneziei). Eliberat de portughezi in 1975. 800.000 de oameni, 78% timorezi, 20% indonezieni, restul chinezi. Cateva secole de traditie de fermieri, cu o minoritate de pescari. Tinut foarte muntos (varful maxim este Foho Tatamailau 2.963 m), incat majoritatea populatiei traieste in izolare, ferita de influente straine. In ciuda indelungatului misionarism portughez, 72% dintre localnici erau animisti in 1975, dar azi 96% sunt catolici. Cod: tl. Capitala: Dili. Democratie parlamentara (in trecut monarhie). Climat tropical, semiarid, cu un anotimp uscat si unul ploios. Se vorbeste portugheza, tetum, engleza, cu 41% din populatie alfabetizata. Exista aur, titei, gaz, mangan si marmura, se cultiva cafeaua, orezul, porumbul, cartofii, soia, mango, bananele, vanilia. Moneda: dolarul american (USD).

16.300 dolari pe cap de locuitor
Sultanatul Oman/Uman este situat in coltul de est al Peninsulei Arabe. Omanezii au fost marinari (de aici provine legenda lui Sindbad) si comercianti care au dominat Oceanul Indian, Africa de Est si Golful. Si-au cucerit independenta de la portughezi (pe care i-au expulzat) inca din 1650. In 1970, Sultanul Qaboos bin Said Al Said l-a inlocuit pe tatal sau, deschizand era "Renasterii Omanului", care a adus, intre altele, o noua Constitutie, sufragiul universal si, in 2003, prima femeie ministru in statele arabe. Dar nu exista partide politice! Politica externa moderata si independenta a asigurat bune relatii cu toate tarile Orientului Mijlociu, dar si cu Marea Britanie si intregul Occident european. Codul tarii este om, iar capitala - Muscat (peste 400.000 de locuitori). Clima fierbinte, umeda pe coasta, uscata in interior. 2,4 milioane de omani (arabi, baluchi, est-africani si sud-asiatici) inregistreaza anual 16.300 de dolari pe cap de locuitor! Religii: musulmani Ibadhi 75%; musulmani sunni, musulmani shia, hindu, crestini. Limbi: araba, engleza, baluchi, urdu, swahili, dialecte hindi si indiene. Alfabetizare 80%. Resurse: petrol, cupru, azbest, marmura, argila, crom. Agricultura: curmale, banane, legume, peste. Moneda: realul omanez (OMR).

Descendentii vikingilor
Populatia din Insulele Feroe (cunoscute noua aproape exclusiv datorita fotbalului!) este descendenta vikingilor, care au ajuns aici in secolul al IX-lea. O jumatate de mileniu mai tarziu, teritoriul - aflat intre Marea Norvegiei si Atlanticul de Nord - a fost conectat politic la Danemarca, de la care a obtinut in 1948 un grad inalt de autoguvernare. Numele oficial este Foroyar. Codul: fo. Capitala: Torshavn. Arhipelagul are 17 insule, toate locuite, intr-o pozitie geografica strategica. Terenul e pietros, cu cateva varfuri modeste, iar clima rece, cetoasa si vantoasa. 47.000 de scandinavi care vorbesc limba feroe, cu radacini in norvegiana veche, dar si engleza. Biserica evanghelica luterana are "acoperire" de 80%, iar 10% dintre localnici slujesc crestinismul Plymouth Brethren. Pestele, balenele si hidroenergia sunt cam singurele resurse naturale, iar moneda e coroana daneza (DKK).

Noua vulcani activi si 116 limbi
Republica Vanuatu (anterior Noile Hebride) este un arhipelag in Pacificul de Sud, la est de Australia si vest de Fuji, compus din 80 de insule, dintre care 13 sunt principale si 9 - salasuri ale unor vulcani activi! Englezii si francezii au ocupat insulele in secolul al XIX-lea si au decis in 1906 sa le administreze in comun, sub titulatura de Condominium franco-britanic. Vanuatu si-a capatat independenta in 1980. Este recunoscuta drept una dintre tarile lumii cele mai variat culturale, caci alaturi de populatia ni-vanuatu (94%) exista mici comunitati de francezi, britanici, australieni, neozeelandezi, vietnamezi, chinezi si alte natii ale Pacificului! Cod: vu. Capitala este Port Vila, pe insula Efate. Clima tropicala, cu ploi moderate din noiembrie pana in aprilie. Religie predominant crestina. Se vorbesc aici bislama (pidgin), engleza, franceza si alte 113 limbi! Resurse naturale: mangan, lemn, peste; nuci de cocos, cacao, alte fructe si legume. Moneda nationala este vatu (VUV).

O baza militara si multe tiparituri
Guam (Guahan) este insula cea mai sudica si cea mai mare din Arhipeleagul Marianelor (zona in care se afla cea mai adanca fosa marina, peste 11 kilometri sub nivelul marii), in Pacificul de Nord, la est de Filipine si la nord de Papua Noua Guinee. O data cu sosirea aici a lui Magellan, in 1521, Spania si-a inceput o dominatie care avea sa dureze patru secole. In 1898, SUA au cerut insula drept despagubire de razboi, dupa confruntarea dintre cele doua state. Capturata de japonezi in 1941, a fost returnata americanilor trei ani mai tarziu. In prezent, baza militara aflata aici este una dintre cele mai strategice din Pacific. Ecomomia Guamului depinde de turism, contributiile SUA, exportul de peste si artizanat. Cod: gu. Capitala: Hagat?a (fosta Agana). Sol vulcanic, inconjurat de recife de coral. Dealuri in centru, munti in sud. Clima tropicala. 160.000 de localnici, din grupurile etnice hamorro 37%, filipino 26%, albi 10%, asiatici si altii 27%. 85% romano-catolici. Vorbesc engleza, chamorro, japoneza, fiind 99%stiutori de carte. Industrie militara, constructii, servicii de transport maritim, produse din beton, tipografii si edituri (!), procesare alimentara, textile. Moneda nationala, desigur, dolarul american.

Tara fara capitala
Nauru este cea mai mica republica din lume: o insula de 21 de km patrati (a zecea parte din Bucuresti) in Pacificiul de Sud. Si-a castigat independenta de la Australia in 1968. Principala sursa de venit este exportul de fosfati, dar depozitele naturale sunt aproape epuizate. Se importa aproape orice altceva, in special din Australia. In 2001, cele doua state au semnat un acord prin care Nauru a primit peste o mie de azilanti australieni, in schimbul unor ajutoare de cateva milioane de dolari... Cod de tara: nr (!). Capitala oficiala: nu exista (!!) Corali, plaje, clima tropicala. 7.500 de localnici (nauruani, alti insulari, chinezi, europeni), 2.500 de lucratori straini. Protestanti, romano-catolici. Vorbesc nauruana si engleza, scriu si citesc 97%. Moneda: dolarul australian (AUD).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO