In luna octombrie, dirijorul Horia Andreescu aniverseaza 60 de ani. Atat Formatiile Muzicale Radio, al caror dirijor-sef este, cat si Filarmonica "George Enescu" ii rezerva concerte aniversare - chiar in aceasta seara de vineri poate fi vazut pe scena Ateneului Roman dirijand Simfonia a IX-a de Beethoven.
- Concertele lunii octombrie sunt gandite in jurul creatiei lui Mozart si Beethoven. Altfel, Horia Andreescu este cunoscut prin atentia pe care o acorda in permanenta creatiei muzicale romanesti.
- In ceea ce priveste creatia romaneasca, trebuie sa spun ca dorinta mea era sa devin compozitor. Am studiat in acest scop compozitia, fapt care m-a ajutat mereu sa vad cu alti ochi si cu alta intelegere creatia contemporana. In plus, in perioada 1965-1975, era in Bucuresti o anume efervescenta - care, din pacate, a disparut - legata de creatia muzicala moderna. Doctori, ingineri, matematicieni erau interesati, ascultau si comentau lucrari de Xenakis, Stockhausen, Boulez etc. Primele auditii ale unor lucrari de Olah, Niculescu, Vieru, Stroe, Bentoiu erau asteptate cu interes. Circulau, se imprumutau discuri cu cele mai noi creatii de muzica electronica sau muzica concreta. Pe de alta parte, am inteles repede ca in strainatate eram receptat ca reprezentantul unei anumite zestre muzicale. Cu atat mai mult astazi, cand problema identitatii este tot mai acuta in lume. Pretuiesc mult creatia romaneasca actuala si stiu ca esti pretuit atunci cand esti un bun avocat pledant al ei. Asa se explica de ce apar tot mai multe solicitari de a dirija muzica romaneasca in strainatate, in concerte sau inregistrari.
- Inregistrarile pentru radio sau disc reprezinta unul dintre principalele repere ale carierei dvs...
- Am inregistrat deja in aceasta toamna doua lucrari romanesti: Pomenire de Stefan Niculescu - un recviem romanesc in sapte parti pentru cor, solist si orchestra - si un concert pentru saxofon si orchestra de George Balint, apoi tot pentru radio am inregistrat patru concerte cu solisti romani, toate alaturi de Orchestra Nationala Radio si Orchestra de Camera Radio, precum si cu Corul Radio. Tot in aceasta toamna, Electrecord va edita doua CD-uri cu inregistrari realizate de-a lungul timpului cu diverse orchestre romanesti si straine.
- Ati evoluat mult si pe alte scene decat pe cele romanesti. Dintre numeroasele experiente avute, dintre contactele cu diferite orchestre europene, care a reprezentat o experienta deosebita? Exista un mod diferit de a lucra cu orchestrele romanesti si cu cele straine?
- Un prim contact cu o orchestra importanta este, adesea, o experienta deosebita. De ce? Pentru ca, venind adesea in contact cu personalitati muzicale puternice, nivelul lor de asteptare este foarte ridicat. Adeseori raportul dirijor-orchestra se stabileste din primele minute, cand tensiunea poate fi mare. Alteori, lucrurile evolueaza mai lent. Spre exemplu, in 1981, la primul meu contact cu Orchestra Radio din Berlin, cand am inregistrat Simfonia a V-a de Martinu, intalnirea cu orchestra - care abia astepta sa intre in concediul de vara - a fost dificila. Nu credeam ca inregistrarea se va termina cu bine, nu aveam experienta in inregistrari. Intuitiv, am schimbat ordinea inregistrarii partilor simfoniei, contactul s-a imbunatatit, am terminat inregistrarea mai repede decat era planificat si am fost imediat reinvitat sa inregistrez alte lucrari in toamna aceluiasi an. Am deschis stagiunea in toamna urmatoare si, tot asa, am facut numeroase inregistrari si concerte timp de 12 ani, ca dirijor-oaspete permanent.
- Cum percep orchestrele straine muzica lui Enescu?
- Experiente deosebite au fost atunci cand am dirijat lucrari mari de Enescu cu Orchestrele Radio din Hamburg sau K?ln, Filarmonica Regala din Londra sau Orchestra Simfonica din Bochum. La primul contact cu muzica lui Enescu, atmosfera nu era prea "entuziasta". Aveau rezerve fata de aceasta muzica si, implicit, asta se reflecta si intr-o anumita rezerva fata de mine. In timpul repetitiilor, insa, venea un moment in care simteam ca atitudinea fata de muzica respectiva se schimba cu 180 de grade. Simteam imediat acest lucru, se canta angajat, cu vadita placere si intens, orice rezerva disparea, indicatiile mele nu mai erau urmate doar constiincios, ci si cu evidenta placere. Nu pot uita insa tensiunea in care lucram pana in acel moment. Dupa cum nu uit cum la Ierusalim, dupa prima zi de repetitie, reprezentantii orchestrei au cerut directorului sa fiu imediat reinvitat. Foarte importanta si pretuita peste tot este, pe buna dreptate, eficienta in repetitii. Pentru a fi eficient trebuie gasita modalitatea optima de comunicare. Exista reactii diferite in functie de calibrul orchestrei, de zona sau tara in care se afla. Intr-un fel comunici cu o orchestra germana, altfel cu una franceza sau italiana. Temperamente diferite, firi diferite, scoli diferite, background cultural diferit. Este important ce repertoriu dirijezi cu o orchestra sau alta. Intr-un fel va suna Bruckner cu o orchestra austriaca, altminteri cu una ruseasca.
- Pentru un dirijor, colaborarea cu solistul concertului poate marca intreaga desfasurare a concertului. Cum se petrece de obicei aceasta relatie in cazul dvs. Aveti parteneri "favoriti"?
- Fiecare dirijor are parteneri "favoriti". Este valabil si invers. Favoritii sunt aceia cu care comunicarea muzicala este perfecta, spontaneitatea unuia gaseste imediat ecoul si reactia potrivita la partener, stimulii sunt reciproci. In aceasta alchimie intra mereu si un alt partener, orchestra. Au fost situatii, din fericire mai putine, in care lucrurile au mers mai greu, conceptiile erau prea diferite si astfel dialogul muzical era greu de realizat. In general primul meu impuls este acela de a intelege cum gandeste celalalt, care ii este "pulsul", cum "respira", cum frazeaza. In cazul solistilor tineri si putin experimentati, preiau eu, discret, conducerea, le ofer - daca este cazul - sugestii. De obicei, inaintea repetitiei, solistul si cu mine parcurgem partitura, comentam si ne punem de acord asupra diferitelor probleme, de la "gestul fundamental" al lucrarii pana la cele mai mici detalii.
- Cum incheiati acest an din punct de vedere interpretativ?
- In seara in care Radiodifuziunea Romana va implini 78 de ani, la 1 noiembrie, voi dirija Orchestra de Camera Radio, cu lucrari de Enescu, Bruch si Ceaikovski. Apoi, in 10 noiembrie - Brahms si Wagner cu Orchestra Nationala Radio. Mai tarziu, in 6 si 8 decembrie, am programate doua concerte Mozart cu Orchestra de Camera si Corul Radio. Este in curs de definitivare un proiect pentru luna decembrie la Londra, apoi concerte in SUA si Germania, dar si un proiect pentru un nou CD si un concert numai cu muzica romaneasca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
