Volumul istoricului clujean Teodor Pavel, consacrat calatoriei imparatului Iosif al II-lea in Transilvania in cursul anului 1773, repune in circulatie un studiu din 1975 al cercetatoarei Ileana Bozac, studiu ignorat de conducerea de atunci a Institutului de Istorie din Cluj.
Ramas mostenire de familie, textul din 1975, care nu reprezinta ca dimensiune nici a treia parte a volumului documentatiei aferente calatoriei din 1773, este scos acum la lumina si dezvoltat de Teodor Pavel. Acesta a realizat o impresionanta editie a intregului corp documentar legat de calatoria "dragutului de imparat" in Transilvania, restituind integral, in originalul de limba germana si in traducere sau in rezumate extinse in limba romana, acest imens tezaur de informatii.
Exemplarul original al Jurnalului s-a pastrat intre hartiile imparatului si este conceptul utilizat de autori. De-a lungul vremii, acest jurnal a fost consultat de cativa istorici austrieci si maghiari, dar nici unul n-a incercat editarea lui integrala.
Inventarul complet al dosarului calatoriei imparatului in Banat, Transilvania si Maramures cuprinde 76 de piese documentare, totalizand 2.205 pagini inedite de arhiva. Ele se grupeaza in trei categorii principale, fiecare putandu-se constitui in cate un capitol distinct: I. Pregatirea calatoriei. II. Calatoria si jurnalul imparatului. III. Raportul final al lui Iosif al II-lea catre imparateasa Maria Tereza si catre Consiliul de Stat.
Calatoria incepe la 6 mai 1773, cand Iosif al II-lea pleaca din Viena spre Buda cu o caleasca aurita, insotita de 12 carute si 76 de calareti. Era o figura de monarh absolut, luminat prin studiu si umanizat datorita traumelor sufletesti (moartea sotiei si, apoi, a unicei fetite). Modest si meticulos, renunta pe parcurs la orice fast, innoptand in locuinte taranesti, dormind in suri de paie sau sub cerul liber, urcand in muntii Bistritei, la Bargau, pe jos, insotit doar de un singur servitor. Asa se creeaza mitul Bunului Imparat, figura emblematica a lui Iosif al II-lea fiind invocata statornic dupa 1773, de carturari, preoti si tarani, in momentele de rascruce ale istoriei luptei pentru emancipare romaneasca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
