Episodul 9. Perversiuni la subsol
Dupa incercarea nereusita de implinire sentimentala in cadru matrimonial, din fericire fara efecte ireversibile, Coleasa a constatat cu multa intelepciune ca distanta intre rai si iad nu era cu nimic mai mare decat diferenta intre sex si sexul cu complicatii, sentimentale ori de altele. Cum impulsurile hormonale se aflau intr-o relatie destul de conflictuala cu salariul nu intru totul stralucit de procuror incepator, omul nostru deveni curand clientul fidel al curvelor ieftine din oras. In fiecare vineri, iesea de la birou, bea ceva usor, de incurajare si se prezenta la datorie, in mijlocul fetitelor. Sigur, ocazional mai frigea si el cate o domnita din alte sfere, nici un barbat normal nu refuza o ocazie, dar nu s-a mai complicat niciodata cu o a doua intalnire.
Programul a decurs netulburat pana intr-o zi de vineri. Pe la pranz, l-a chemat procurorul-sef la el. "Coleasa, ca asa si pe dincolo, noi n-am avut o discutie serioasa pana acum, tu esti un element promitator, m-am hotarat sa-ti dau un dosar greu." I-a pus dosarul in brate si l-a expediat, accentuand de mai multe ori, pe tonuri diferite, ca trebuie sa aiba grija cu dosarul asta. Nu s-a mai dus la curve in vinerea aia. A studiat dosarul pana aproape de miezul noptii.
Se si vedea avansat, felicitat, premiat, primise un dosar de dosar, cu o retea de traficanti de masini furate si inmatriculari pe sest; unde mai pui ca taman fiul comandantului Politiei era unul dintre cei bagati pana in gat in combinatie. Numai sa-l duca pe el mintea sa o scoata la capat. S-a ingropat in dosar ca intr-o dragoste adolescentina cu promisiuni certe de implinire. Audieri, declaratii, martori, stress, tigari, cafele, tot tacamul. Incepuse sa vorbeasca lumea prin Parchet ca are o lucrare grea, ba aparuse chiar si o stire destul de vaga intr-un ziar cum ca fiul colonelului cutare ar avea ceva probleme cu legea. Dupa vreo doua saptamani de munca asidua, l-a chemat iar procurorul-sef si i-a atras atentia sa aiba grija cu dosarul ala. I-a confirmat omului ca lucreaza din greu, dosarul e complicat, ii multumeste pentru incredere si-l asigura ca va face o treaba buna. Seful s-a uitat la el cam cas si l-a expediat spunandu-i iarasi sa aiba grija cu dosarul. Iar s-a ingropat Coleasa in Codul penal si proceduri, in frumusetea strategiilor de probare, doisprezece, saisprezece ore de munca pe zi, lucrurile incepeau sa se lege, sute de pagini se adaugau la lucrare, pestii cei mari urmau sa intre in plasa lui, intinsa cu multa dibacie. S-a pus in locul inculpatilor, in locul avocatilor, in locul judecatorilor, a imaginat scenarii si discursuri sclipitoare.
Intr-o alta vineri, dupa multa munca si multe saptamani de abstinenta pe motive profesionale, a hotarat sa se duca iar la curve, mai ales ca simtea nevoia. Si-a adunat hartiile, si-a inchis fisetul, intr-un sfert de ora era in crasma obisnuita, pustie la ora aia. A comandat un coniac, intotdeauna comanda coniac daca era bine dispus. N-a apucat el sa soarba de cinci ori din pahar ca, in fata lui, la o alta masa, s-a asezat, improspatand aerul si privelistea, o duduie de revista. A ramas cu ochii in pahar, lovit de o timiditate acuta. La un moment dat, i-a devenit clar ca duduia se uita intens la el si a simtit ca roseste pana in varful urechilor si transpira.
- Nu va suparati, a zis duduia, intr-un final, imi dati voie sa ma asez la masa d-voastra?
A fost ca-n romane. A conversat cu dansa vreo cateva ceasuri, au mai comandat coniace, fata i-a explicat ca seamana foarte bine cu iubitul ei din adolescenta, a fost o poveste frumoasa, romantica, dar chiar seamana bine de tot, asemanarea e frapanta. Se simte foarte singura, tocmai a trecut printr-un divort, el ii inspira incredere, are nevoie sa vorbeasca cu cineva. Si-au povestit reciproc divorturile si casatoriile ratate, au discutat despre literatura, despre viata, despre de toate. Si-au facut confidente. S-au privit cu priviri in care erau ascunse felurite promisiuni reciproce.
- Nu vrei sa vii la mine?, l-a intrebat duduia exact in momentul in care Coleasa vana cu disperare un moment prielnic sa faca o propunere similara, intru totul justificata date fiind imprejurarile si legatura sufleteasca deja infiripata intre ei.
E relativ usor de intuit raspunsul la intrebarea de mai sus, asa ca nu vom mai insista asupra proceselor psihologice carora le era obiect personajul nostru. Au luat taxiul inspre o periferie, au ajuns la o cladire marginasa si cam sinistra. "Pai chiar, gandi Coleasa, ce chirie ar putea sa-si permita o asistenta medicala?" Au coborat un sir de trepte si-au intrat intr-un fel de garsoniera la subsol, nici n-avea ferestre. N-a apucat sa priveasca in jur si au navalit peste ei cinci baieti din aia pe care nu-ti place sa-i intalnesti nici macar in miezul zilei, intr-un loc public.
- Dom' procuror, ai belit-o, i-a zis unul si i-a carpit o palma ca-n filmele de comando.
N-a apucat sa aiba nici o reactie si nici sa ingane vreo replica inainte sa se trezeasca legat temeinic de un scaun, in mijlocul camerei.
Exista momente in viata in care lucrurile sunt atat de clare incat n-ai cum fi altfel decat linistit. Instinctul i-a spus ca n-are nimic de sperat, ca lucrurile sunt clare si orice opozitie ar fi inutila. In asemenea momente, astepti doar sa vezi ce o sa se intample mai departe, cum te-ai uita la un film in care ai ajuns sa joci intamplator. A privit in jur, camera era mizerabila, si-a amintit de faza de la Curtea Miracolelor din "Cocosatul de la Notre Dame".
A venit unul dintre haidamaci si i-a varat o hartie sub nas.
- Stii ce e asta?
Stia. Hartia avea semnatura lui.
- M-ai convocat la audieri pe luni.
Asadar, insul era chiar cireasa de pe tort, fiul comandatului Politiei.
- Pana una-alta, te-am convocat noi pe tine la o discutie, sa punem lucrurile la punct.
Ceilalti patru indivizi hlizeau fasolele studiindu-l. Duduia se agatase de gatul insului si-i bagase limba in gura.
- Stii ca esti un mare bou? Ti se pare ca asta e femeie de nasul tau? Asta e pentru mine si pentru tovarasii mei. Ai pus botu' ca ultimul fraier, vai de capul tau! Si-acuma, dat fiind faptul ca n-am apucat sa hotarasc ce fac cu tine, vom discuta.
S-au deschis beri si s-a incins o bauta in toata regula. Discutau ce sa-i faca exact cu pasiunea cu care comentezi un meci reusit. Optiunea eliminarii fizice a iesit repede din discutie: "Iese scandal, se fac anchete, nu merita". Cea mai creativa in discutie era chiar duduia de revista, care parea a avea o predilectie pentru mutilari, taiat de limba, ars cu tigara si altele asemenea. S-au dezbatut scenarii, s-au facut propuneri. Nu vom insista asupra lor, desi pana ne-ar ajuta, din respect pentru cititor si pentru sentimentele personajului.
Dupa ceva vreme si un sir de beri, baietii au incins un sex in grup cu duduia. Coleasa a inchis ochii.
- Ba, lindicule!, i-a strigat insul pompand-o pe la spate pe duduia pusa capra si ocupata cu alte ocupatii la celalalt capat. Daca te mai prind cu ochii inchisi, iti iau gatu'! Uita-te, sa vezi meserie, amaratule!
Asa ca a fost silit sa asiste la un show porno de cea mai buna calitate in alte conjuncturi. Femeia era de revista, baietii de expozitie, numai muschi, tatuaje si tehnica. N-a avut incotro, a trebuit sa numere un numar de finalizari de diverse facturi. La un moment dat, culmea perversiunii, se si excitase, dar vom trece repede peste acest aspect al evenimentului, intrucat am da dovada de un cinism feroce analizand trairile sexuale ale personajului intr-o asemenea imprejurare.
- Si ti-a spus sefu-tau sa ai grija cu dosarul, boule!, l-a mustrat insul dupa incheierea partidei de sex, relaxat, desfacand o bere, aprinzand o tigara si lamurindu-i instantaneu misterul multiplelor tonalitati din indemnurile insistente de la birou.
Dupa inca un rand de beri, in mijlocul celei mai serioase discutii, insul a inceput brusc sa rada cu un ras care l-a speriat pe Coleasa mai tare decat toate ororile ascultate pana atunci.
- Puiule, i-a zis insul duduii, du-te pisa-te pe amarat!
In hohotele si uralele distinsei asistente, duduia s-a cracanat peste scaunul in care intepenise si l-a ars cu un jet fierbinte, potentat de beri si de sex. Isi misca bazinul in fata lui, parca simuland un act sexual, unduind jetul peste tot.
Apoi s-au pisat pe el cei cinci, pe rand. Jeturile i-au biciuit fata, i-au naclait parul, i-au imbibat hainele, l-au sufocat. Radeau de parca ar fi fost cel mai bun banc din viata lor.
- Gata, ba, i-ajunge, a spus insul cand s-a oprit din ras.
L-au dezlegat.
- Fii atent! Daca noi doi ne mai intalnim vreodata, s-ar putea sa fie ultima intalnire din viata ta. Si-acu' mars de-aici si ai grija cu dosarul ala!
Coleasa nu-si aminteste cum a ajuns acasa, dar isi aminteste ca a facut un dus. Si ca era deja dimineata.
*
Dupa cateva ore, isi scria demisia din motive personale. I-a dus-o procurorului-sef care a citit-o si l-a privit cu un fel de compasiune piezisa, exprimandu-si in cuvinte mestesugite regretul ca justitia romana pierde atat de neprevazut un om de calitate si perspectiva. Un fel de balet diplomatic la botul calului. Oricum, fara nici o relevanta. I-a comunicat sefului ca nu o sa vina la munca in perioada de preaviz. Seful n-a protestat si nici n-a insistat in nici un fel de chestiuni administrative.
In scurta vreme, a eliberat biroul de lucrurile personale si a plecat fara sa-si ia ramas bun de la nimeni. S-a dus si s-a imbatat, cu supararea ca, peste toate, trebuie sa schimbe si crasma preferata, n-ar mai putea sa intre niciodata acolo. A pescuit un vagabond batran in bufetul garii si ala i-a povestit toata viata lui in schimbul catorva vodci ieftine.
Asa e viata: unele lucruri pot fi povestite, altele nu pot fi povestite niciodata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
