Episodul 6. Un pic de politica
In decembrie 1996, ma aflam la Paris, la Radio France Internationale. Eram bursier al Guvernului francez si bagam si eu in seama cate ceva prin redactia romana. Iar poetul Dinu Flamand a facut de vreo doua ori cinste cu pranzul la cantina institutiei, lucru pentru care ii sunt si in ziua de azi recunoscator, ca eu n-as fi stiut sa cer conopida cu maioneza pe limba lui Voltaire si mi-ar fi picat obrazul sa arat cu degetul in fata domnitelor care roiau prin zona. In Romania, tocmai asistaseram la prima "alternanta democratica la putere a partidelor politice" dupa comunism. Adica plecasera unii si venisera altii. Iar junele studinte-n litere si publicist care eram crapa de entuziasm.
Primisem o oferta de job onorabil la Paris. Pe vremea aia era complicat rau, cu vize, cu aprobari, cu birocratie. Eu, nu si nu. A venit schimbarea la putere, e nevoie de noi, tinerii, sa punem umarul, sa construim tara, s-o scoatem din rahat. Iata ce scria subsemnatul in presa vremii - citatul este partial, ca ma jenez:
"In locul declaratiilor sforaitoare, consider ca i-am facut noului presedinte un cadou mult mai important: votul meu. Din declaratiile dlui Presedinte precum si din discutii cu persoane din cercul sau apropiat, stiu ca acesta a declarat un razboi total coruptiei din tara. In clipa aceasta, mafia politico-financiara autohtona isi simte amenintate pozitiile. Mafia romaneasca are puterea de a bloca reformele promise de noul regim. Aflata pentru moment in deruta, ea va reveni pe pozitii de forta. Emil Constantinescu este un luptator intransigent, in traditia lui Corneliu Coposu. Sunt convins ca va sta ca un spin in coasta tuturor jefuitorilor prezenti ai acestei tari. Si sunt convins ca acestia nu vor astepta cu mainile in san ca imperiile lor financiare sa se darame sub loviturile noului presedinte. Eu consider ca viata acestuia se va afla in permanenta primejdie in cursul celor patru ani de mandat. Oricare dintre orasele Romaniei poate deveni un Dallas autohton. Cred ca se cuvine sa fim atenti la presedintele pe care l-am ales. Ca sa nu ramana singur in cruciada."
*
Daca ati terminat de ras, as vrea sa spun, in apararea mea, doar ca eram asa de multi dobitoci comici pe vremea aia, incat macar nu sufar de singuratate. Si mare intelept ciobanul Trifan: prea ne batem capetele cine e presedinte, care e prim-ministru. Ca e Gigel, ca e Costel, tot aia e. De-aia nu-mi place sa discut politica: am pus o data botu', acu' mi se falfaie.
Nu mi se falfaie deloc, in schimb, de soarta copiilor mei. Daca mai trec anii si constat ca or sa ajunga sa-si traiasca si ei tineretile in saracie ca sa le mearga bine coropisnitelor care tot pescuiesc de douazeci de ani pe scena politica romaneasca, o sa am un moment in care voi exploda precum mamaliga. Si-atunci, in loc sa mazgalesc hartia, voi face lucruri socialmente mult mai utile. Anunt de pe-acuma SPP-ul, SRI-ul si alte servicii discrete ca, daca si peste zece ani tot dobitocii astia ne vor conduce si tot la fel de prost, ma apuc de pus bombe. Spre deosebire de amaratii de-i arestarati pana acuma pentru terorism, eu stiu exact unde trebuie plasate bombele pentru efect maxim, de unde sa le procur si ce nu stiu mai invat pana atunci, ca doar de-aia am cap. De vedeti ca neamul asta de mamaligari e condus tot de ciobanii de-acuma pe noua tarla europeana, sa fiti cu ochii pe mine ca pe butelie! Si sa nu se supere grupul de cititori anonimi ca i-am facut "mamaligari", dar chiar sunt mamaligari. Ca le au de la mama lor, ca le au lipite, alte neamuri au chestiile alea ca niste bile dintre picioare. Ii vad si-i ascult pe romani la televizor ori la terasa combatand si facand politica. Ametesti de-atata revolutie! N-am vazut, insa, nici un roman tragand o flegma intre ochi unui politician care-l musca de obraz.
Foileton
Am vazut flegme, rosii stricate si oua clocite civice prin tot felul de tari, romanul tace si inghite. Diversi pulifrici (ardelenism, n-are nici o conotatie sexuala sau vulgara, doar suna bine - cu sensul aproximativ de "om de nimic") fac vizite electorale prin tot felul de locuri si se dau la televizor.
Pe unu' nu l-am vazut mototolit de vreo muiere careia i-au emigrat copiii de bine ce le-a fost, de vreun pensionar caruia i s-a acrit de indexare, de vreun tata de familie venit de la sedinta cu parintii unde i-a cazut in cap un sfert din tencuiala de pe tavanul clasei! Romanii sunt tari la crasma si in gura. Asa ca, stimati cititori, ma lasati cu indignarile d-voastra, nu dau doi bani pe ele. Vorbe. De-aia ma si bate gandul sa ma apuc de politica daca n-am succes cu literatura. La cati prosti sunt in tara asta, e posibil sa ma voteze pentru ca le spun ca sunt prosti!
*
"Domnule Adrian Suciu,
Am citit cele ce-ati scris fie si numai din ratiunea dialectica de a cunoaste si opinii contrare alor noastre. Va marturisim cu sinceritate si condescendenta durere (doar pareti a fi, dupa numele ce-l purtati si dupa cateva sporadice izbucniri ale constiintei d-voastra nationale, pareti a fi, totusi, un roman de-al nostru) ca ne-au surprins si ne-au umplut sufletele de amaraciune opiniile anti-romanesti si anti-patriotice pe care le-am descoperit in continutul paginilor lecturate. Influentat, probabil, de opiniile unor intelectuali "elitisti", cantati prohodul neamului romanesc in ceea ce scrieti si nu gasiti neamului din care faceti parte nici o virtute. Litaniile pe acesta tema, reflectate obsedant in randurile dv., atesta o anxietate reala sau fariseica, ce coboara treptat la formele malefice si ingrijoratoare ale angoasei.
Speram ca evenimentele politice si chiar militare ce se precipitau pe scena vietii interne si externe va vor vindeca prin socul ce-l vor produce asupra constiintei dv. Pe de alta parte, cu toate ca eram constienti de faptul ca randurile dv. puteau induce unor cititori neavizati aceeasi anxietate si descurajare pe care dovedeati ca le simtiti sau le simulati, n-am intervenit public pentru a ne exprima oprobiul. Nu-i crestineste sa lovesti intr-un om bolnav. Ne-a ingrijorat, insa, semnele unei involutii grave a starii sanatatii dv. prin indemnul la scuipatul liderilor politici si altele asemenea. Prin continutul direct sau sugerat, ati comis infractiunea de instigare publica si apologia infractiunilor, prevazuta si pedepsita de art. 324 din Codul Penal al Romaniei. Cititi continutul acestui articol din C.P. si daca nu vi s-a atrofiat responsabilitatea va veti recunoaste vinovat. Va faceti, de-asemenea, vinovat de infractiunea de lez-natiune. Da, stim ca aceasta infractiune nu este prevazuta si nici pedepsita de Codul Penal, dar credem ca ar trebui introdusa. Stim ca in vechiul Cod Penal din 1923 exista infractiunea de lez-majestate si ne intrebam prin ce este mai valoros un monarh bun sau rau, dar care nu este, in contextul temporal de cat o efemerida, comparativ cu o natiune ce este nemuritoare? Daca Legiuitorul a consfintit, la vremea respectiva, un text de act normativ care sa-l apere pe monarh, de ce n-a sanctionat si atentatul sau infractiunea ce lezeaza o natiune vesnica?
Va intrebati, poate, de ce n-am sesizat organele de urmarire penala cu privire la infractiunea de care v-ati facut vinovat? Noi pastram cu sfintenie valorile natiunii romane pe care le aparam cu disperare, chiar si atunci cand ni se raspunde la paine cu pietre. Dovada indubitabila a acestei caracteristici morale de sorginte ancestrala rezida in principiul ca vrem indreptarea pacatosului. Va atentionam, insa, dle. Suciu ca infractiunea comisa de dv. are termen de prescriptie 4 ani. Mai avem timp sa facem cuvenita sesizare. Pana si rabdarea, toleranta si iertarea ce constituie structura profund crestina (sau Mioritica, daca va place mai mult) a neamului romanesc au limite. E in interesul dv. sa nu depasiti aceste limite. Cainta va fi tardiva.
Nu v-ati multumit sa va defulati frustarile malefice doar in cadru intim dar ati si reusit, prin cine stie ce mijloace, sa convingeti un editor iresponsabil sa le mai si publice. Ura dv. cronica trebuia raspandita ca o molima pe o arie cat mai larga. Sa fie cunoscuta, gustata si sa contaminati cu miasmele ei fetide pe cat mai multi romani.
Que-s-que tandere Catilina pacientia nostra...? Oripilata si exasperata interogatie ciceroniana de acum mai bine de doua milenii ne revine obsesiv in memorie si ne arata ca s-a umplut paharul rabdarii noastre. Dar ce limbaj elevat folositi in paginile dv.? 'Parturi'... 'rahat'... 'flegme'... 'pulifrici'... Iar cu aceste epitete nu gratulati cine stie ce persoana ce s-ar fi facut vinovata prin cine stie ce jignire resentimentara ci un popor roman ce numara doua zeci si cinci de milioane de membri si conducatorii sai alesi.
Nu v-ati gandit ca atentatul dv. se poate transforma intr-o riposta nimicitoare la adresa persoanei dv.? Ce-ati face daca ar veni la dv. cateva mii de romani sa va ceara socoteala pentru epitetele cu care i-ati calomniat si pentru atitudinea iresponsabila la adresa sigurantei nationale? Angoasa vi s-ar transforma in panica, ura intr-o frica imposibil de reprimat, iar amenintarea iminenta v-ar oferi doar sansa suicidului.
Chiar asa, d-le Suciu? Stiti cati ingineri, medici, juristi, profesori, scriitori si poeti fac parte din acest popor pe care-l denigrati? Va dati seama ce resentimente ati provocat acestor oameni prin epitetele injurioase cu care i-ati 'onorat'? Ati uitat atat de repede, dle. Suciu, ca pe sudoarea acestui popor v-ati facut studiile, cate si cum le-ati facut?
Fata de toate aceste etichetari injuste prin care s-a lezat demnitatea romanilor, protestam energic si la adresa editorului, cu vehementa si taria pe care ne-o ofera calitatea noastra de cetateni demni ai Romaniei si asteptam sa ne cereti scuze in paginile urmatoare si intr-un cotidian central de mare tiraj, in caz contrar ne rezervam dreptul de a actiona prin alte mijloace legale, pentru a ne salva demnitatea, cinstea si inocenta grav afectate de pseudo-literatura dlui. Suciu.
Semneaza: Lt. col. (r) Ion Babanu, in numele unui grup de cititori patrioti."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
