International Herald Tribune devine International New York Times
Grupul de presă american The New York Times a anunţat că publicaţia sa „International Herald Tribune” - un ziar dedicat americanilor din străinătate (foto 1) - va fi redenumită „International New York Times”. Publicaţia va fi editată la Hong Kong, Paris, Londra şi New York. Modificarea de nume va fi asociată dezvoltării serviciilor pe internet şi mobile, pentru a obţine „o versiune internaţională pe platforme multiple a New York Times, care va fi concepută şi editată în mod specific pentru publicul internaţional”. În prezent, International Herald Tribune îşi împarte corespondenţii cu New York Times, cu un efectiv cumulat de 1.100 de persoane (jurnalişti, fotografi, editori etc.).
Cotidianul, care a sărbătorit 125 de ani de la înfiinţare în 2012, este distribuit în varianta tipărită în peste 160 de ţări şi are "milioane de cititori" pentru ediţia online. A fost publicat pentru prima dată în octombrie 1887, sub titlul „Paris Herald”, ca ediţie europeană a „New York Herald”. După închiderea New York Herald, în 1966, „New York Times” şi „Washington Post” au intrat în acţionariat, iar jurnalul a primit numele actual în 1967.
Poezii necunoscute de Rudyard Kipling
Peste 50 de poezii de Rudyard Kipling (foto 2), care nu au fost niciodată prezentate publicului, au fost descoperite de un american care studia creaţia marelui autor şi vor fi publicate într-un volum care urma să apară pe piaţă ieri, 7 martie. Thomas Pinney a găsit manuscrisele în mai multe locuri, inclusiv un apartament din Manhattan care era în curs de renovare. Acesta a spus că acest moment este unul „foarte emoţionant pentru toţi cei care îl studiază pe Kipling”. Poeziile vor fi publicate, alături de alte 1.300 de titluri, în prima ediţie completă a operelor lui Kipling. Noile poeme includ câteva din perioada Primului Război Mondial - printre care unul numit <Never Again In Any Port> - şi note de jurnal din perioada
Gramatica şi economisirea
Românii sunt predispuşi să economisească mai puţin decât alte popoare, precum germanii, japonezii sau chinezii, sunt mai tentaţi să fumeze, comparativ cu alţii, şi au o înclinaţie mai redusă pentru sport, din cauza modului în care gramatica le-a format percepţia asupra prezentului şi viitorului. Astfel, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, potrivit unui studiu al profesorului de economie comportamentală Keith Chen, de la universitatea americană Yale, care împarte limbile vorbite în lume în două categorii, în funcţie de cum este perceput conceptul timpului. „Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor - pentru care economiseşti - este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba face diferenţe între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea”, a declarat Chen pentru BBC Business Daily.
Româna intră în categoria limbilor care fac clar diferenţa între prezent şi viitor, cu tendinţe mai slabe de economisire şi o preocupare mai redusă faţă de sănătate. Alte limbi clasificate similar sunt bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca şi ucraineana, se arată în studiu.
Gală a Fundaţiei Universitare „Carol I”
La 28 februarie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (foto 3), a avut loc prima Gală a Fundaţiei Universitare „Carol I”, reînfiinţată după mai bine de şase decenii de inexistenţă. Evenimentul a inclus un recital extraordinar al renumitei pianiste Ilinca Dumitrescu. Au fost prezente pe scenă Alexandra Otiman, Andreea Lupşor şi Mădălina Popîrţaru, cele trei şefe de promoţie din domeniile matematicii aplicate, istoriei şi comunicării/relaţiilor publice, cărora Fundaţia le oferă burse de merit pentru aprofundarea studiilor. „Acesta este primul eveniment de la reînfiinţarea Fundaţiei deoarece ne-am dorit să ieşim în spaţiul public doar în momentul în care putem arăta cu adevărat că am demarat câteva proiecte valoroase şi că acestea se derulează cu succes,” a declarat conf. univ. dr. Mirelle Rădoi, Preşedintele Fundaţiei Universitare „Carol I” „Ei bine, acest moment a sosit, iar la Gală sunt invitaţi membri ai mediului academic şi universitar, preşedinţi de companii şi personalităţi culturale de renume care sunt gata să susţină scopurile Fundaţiei.” Fundaţia Universitară „Carol I” a fost reînfiinţată la 4 aprilie 2012, la iniţiativa doamnei Mirelle Rădoi, căreia i s-au alăturat alţi douăzeci de oameni hotărâţi să îşi asume o datorie de onoare, şi anume aceea de a recupera măcar o parte din prestigiul şi imensa valoare simbolică a generoasei instituţii iniţiale.
Scopul actualei organizaţii este de a continua obiectivele instituite de Fundaţiunea Universitară fondată de Carol I în 1891, sprijinind cultura naţională prin programe educaţionale de promovare a valorilor autentice. Inaugurată oficial în 14 martie 1895 de către Regele Carol I, Fundaţiunea Universitară a reprezentat o mărturie a apartenenţei ţării noastre la spaţiul şi valorile culturii europene.
Trei ani cu Agenţia de carte
„Pe 1 martie 2010, acum 3 ani de zile, scrie Dan Mircea Cipariu, împreună cu Andra Rotaru, Adriana Cocic şi Mihai Zgondoiu, lansam AgenţiadeCarte.ro (foto 4), cu gândul de a construi o resursă de informaţii culturale de impact, dar şi o comunitate a industriei editoriale din România. Această comunitate a ajuns la peste 620.000 de vizitatori unici, iar brandul AgentiadeCarte.ro a sprijinit în toţi aceşti ani peste 500 de evenimente culturale, literare, ştiinţifice şi artistice. Echipa a crescut şi după un an a cooptat-o pe Dorina Cioplea, iar, de curând, pe Oana Lăzăroiu care se va ocupa de un program editorial dedicat schimburilor culturale dintre România şi Germania. Săptămânal, Şerban Axinte publică o cronică literară care, sunt convins, va fi patul germinativ al unei cărţi de sinteză şi de analiză a literaturii române vii. Din a doua jumătate a anului sperăm să avem o echipă formată din cei mai buni tineri critici literari, fiecare cu un comentariu ori o cronică literară pe zi.
Nevoia de reper şi de spirit critic va trebui să fie mai pregnantă în dezvoltarea AgenţiadeCarte.ro. Programul editorial se va concentra, astfel, pe promovarea autorilor români, pe promovarea genurilor de nişă şi a debuturilor.”
Amicus Romaniae 2013, la Lisabona
În data de 28 februarie 2013, Institutul Cultural Român de la Lisabona a conferit, într-o a patra ediţie, titlurile Amicus Romaniae. Acest titlu onorific a fost instituit în 2009, ca semn al aprecierii ICR Lisabona faţă de personalităţi ale vieţii culturale lusitane, susţinători ai activităţii institutului în diseminarea valorilor culturii române în spaţiul portughez. Printre cei 11 premiaţi din acest an se află António Jorge Pacheco, director artistic la Casa da Música din Porto, Cecília Andrade, editor Dom Quixote, João Almeida, director adjunct al postului de radio cultural Antena 2 şi Manuel Halpern, critic de cinema la revista de cultură Jornal de Letras.
Datorită sprijinului unor jurnalişti, editori, directori de festival, programatori culturali, primari, reprezentaţi ai altor institute culturale străine, ICR Lisabona a reuşit în 2012, să-şi menţină calitatea programelor şi să sporească impactul public al demersurilor sale.
Atribuirea titlurilor (foto 5) a fost urmată de un recital de vioară solo cu piese ale compozitorilor Ciprian Porumbescu şi George Enescu oferit de Liviu Scripcaru, prim-violonist al Orchestrei Metropolitane din Lisabona.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
