Ioana Pârvulescu, Premiul European pentru Literatură
Scriitoarea Ioana Pârvulescu (foto 1, Silviu Matei - Mediafax Foto) a primit, joia trecută, la Târgul de Carte de la Göteborg, Premiul European pentru Literatură, distincţia fiindu-i înmânată de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, informează site-ul oficial al trofeelor. Scriitoarea a fost recompensată pentru romanul „Viaţa începe vineri” (2009), apărut în 2011 şi în traducere suedeză, la editura Bonnierforlagen, în traducerea Jeanei Jarlsbo, cu sprijinul ICR - prin programul TPS derulat de Centrul Naţional al Cărţii.
Premiul European pentru Literatură recompensează cei mai buni autori debutanţi şi în curs de afirmare din toată Europa. Organizat de Comisia Europeană în cooperare cu Federaţia Europeană a librăriilor, Consiliul Scriitorilor europeni şi Federaţia Editorilor europeni, concursul este deschis pentru autori din 37 de state implicate în Programul UE Cultura. Premiul European pentru Literatură are rolul de a atrage atenţia asupra creativităţii, diversităţii şi bogăţiei literaturii europene contemporane, de a promova circulaţia literaturii în Europa şi de a spori interesul cetăţenilor europeni pentru operele literare din alte ţări europene.
În acest an, cei 12 câştigători au fost anunţaţi în cadrul ceremoniei de deschidere a Târgului de Carte de la Göteborg, de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. Astfel, Ioana Pârvulescu (România), Isabelle Wery (Belgia), Faruk Šehic (Bosnia-Herţegovina), Emilios Solomou (Cipru), Kristian Bang Foss (Danemarca), Meelis Friedenthal (Estonia), Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), Katri Lipson (Finlanda), Marica Bodrozic (Germania), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Gabriela Babnik (Slovenia), şi Cristian Crusat (Spania). Fiecare câştigător va primi un premiu în valoare de 5.000 de euro şi va avea prioritatea să aplice pentru finanţare din partea Uniunii Europene, pentru ca opera lui să fie tradusă şi în alte limbi de pe continent.
Ioana Pârvulescu este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde predă literatură română modernă, şi a fost, timp de 18 ani, redactor la România literară. A iniţiat şi coordonat la Editura Humanitas colecţia de literatură universală „Cartea de pe noptieră”. Pasionată cititoare de documente de tip jurnal, memorii, scrisori şi ziare din care reface lumi pierdute, a scris mai multe cărţi de eseuri, reeditate de mai multe ori, între care „Întoarcere în Bucureştiul interbelic” (2003), „În intimitatea secolului 19” (2005), „Cartea întrebărilor” (2010). Preocuparea autoarei pentru Caragiale s-a concretizat în două eseuri: „În Ţara Miticilor. De 7 ori Caragiale! (2008) şi !Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale!(2011). Romanul „Viaţa începe vineri” (2009) a apărut în 2011 şi în traducere suedeză. Cea mai recentă carte a autoarei despre Bucureşti este romanul „Viitorul începe luni” (2012).
Daniel Cristea-Enache, Premiul revistei Ateneu pentru critică şi istorie literară
Daniel Cristea-Enache (foto 2) se numără printre laureaţii Premiilor revistei Ateneu, ediţia 2013, acesta obţinînd Premiul pentru Critică şi Istorie literară. Premiul i-a fost decernat criticului literar în cadrul unei ceremonii care a avut loc vineri, 20 septembrie 2013, în Bacău.
Juriul care a stabilit în acest an Premiile revistei Ateneu a fost format din: Carmen Mihalache, Adrian Jicu, Marius Manta, Violeta Savu, Dan Perşa şi Radu Ştefan.
Revista Ateneu a fost fondată în 1925 de George Bacovia şi Grigore Tabacaru.
Daniel Cristea‑Enache (n. 19 februarie 1974) este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, consilier la Editura Polirom (pentru care coordonează colecţia „Opere”) şi cronicar literar la revista Observator cultural şi colaborator al Ziarului de duminică . Volume publicate: Concert de deschidere (2001; Premiul pentru Debut al României literare; Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române; în format electronic, LiterNet, 2004), Sertarul Scriitorului Român. Dialoguri pe hîrtie (Polirom, 2005), Bucureşti Far West. Secvenţe de literatură română (2005), Un om din Est (2006; Premiul pentru Critică şi Istorie Literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Convorbiri cu Octavian Paler (2007; ed. a II-a, Polirom, 2012), Timpuri noi. Secvenţe de literatură română (Cartea Românească, 2009; Premiul pentru Critică al revistei Convorbiri literare), Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu (2010), Cinematograful gol (Polirom, 2011) şi Literatura de azi (Polirom, 2013).
Timpuri noi. Secvenţe de literatură română, unul dintre cele mai cunoscute volume de critică literară semnate de Daniel Cristea‑Enache, este conceput ca o istorie literară vie, care încă se scrie în momentul lecturii. Nici un autor nu este prins definitiv în acul insectarului. Toţi se mişcă şi continuă să scrie, încercînd să-şi ia revanşa faţă de judecata critică din momentul întîmpinării, în volumul următor.
Timpuri noi este o carte despre literatura română pe care tocmai o citim. Daniel Cristea-Enache stabileşte, deja, un canon propriu, peste care cu greu se mai poate trece.
Silviu Matei Mediafax Foto).jpg
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
