Simpozionul national Proiect si Utopie in arta: din deal in deal, pana la Viena s-a desfasurat in doua spatii diferite, prima parte avand loc in satul Tauseni, unde Alexandru Chira a realizat in 1994 ansamblul monumental De-semne spre Cer pentru Ploaie si Curcubeu, iar a doua parte - la Muzeul de Arta din Cluj. Suita de evenimente a fost organizata de Fundatia Culturala Alchira cu sprijinul AFCN, in perioada 23-25 septembrie.
In cadrul simpozionului au sustinut conferinte Virgil Ciomos, Virgil Podoaba, Mircea Mihalevschi, Ruxandra Demetrescu, Caius Dobrescu si Alexandru Chira, iar la discutii au participat Aurelia Mocanu, Bedros Horasangian, Romulus Bucur, Ioana Vlasiu, George Moscal, Marin Gherasim, Livia Dragoi si Paula Ribariu.
Pentru Alexandru Chira, Tauseniul are valente magico-estetice si nu reprezinta doar un epicentru geografic, cu conotatii biografice, el este un "punct energetic din care pot sa izvorasca nebanuitele resurse ale Europei Centrale". Asa se face ca la Tauseni participantii au avut parte si de un "ritual magico-poetic de initiere", desfasurat chiar la Ansamblul Monumental din localitate, la final primind diplome de "Initiati". "Sper sa pot amplasa suficiente relee senzoriale informationale, incat sa fie realizata comunicarea cu instalatia din Tauseni pana in inima Europei", a spus Alexandru Chira, care are in plan construirea si instalarea unor relee pe patru dealuri din apropiere si, ulterior, chiar mai departe, dorind "conectarea energetica" prin astfel de relee direct cu Viena.
Pana a ajunge la Viena insa, simpozionul a adus la un loc mai multe voci avizate care au pus in discutie doi termeni: "utopie" si "proiect". Virgil Ciomos, care a deschis simpozionul la Tauseni, a vorbit despre drumul De la atopie la utopie si inapoi, filosoful distingand intre doua momente istorice, unul al modernitatii si celalalt al antichitatii, pentru fiecare dintre cei doi termeni existand o proiectie temporala si una spatiala. Discutiile au fost continuate de Virgil Podoaba, care a pus in discutie notiunea de opera ca proiect himeric, in sensul de proiect ale carui limite nu pot fi intrezarite, spunand ca "opera nu se termina cand artistul doreste sa o incheie, iar lucrul la opera nu inceteaza niciodata.". La final, profesorul Mircea Mihalevschi a sustinut o prezentare intitulata Proiectul si utopia - modalitati ale fiintarii in real.
Conferintele au continuat luni dimineata la Muzeul de Arta din Cluj, prima prezentare (Utopia capodoperei - un proiect al modernitatii, fiind sustinuta de profesorul Ruxandra Demetrescu, care a discutat problema capodoperei in modernitate.
Caius Dobrescu a continuat cea de-a doua serie de conferinte cu prezentarea Utopia intre proiect moral si spatiu virtual, vorbind despre utopie in opozitie cu realitatea, utopia ca rezultat al indoielilor omului modern cu privire la realitate.
Alexandru Chira a incheiat evenimentul vorbind despre trei "niveluri" ale utopiei artistice in "poietica" personala. Pentru Alexandru Chira, utopia nu este un faliment al unei idei, ci o deschidere spre "proiectul ideal".
In cele din urma, aceasta este cautarea artistului, care a realizat poate cel mai mare experiment artistic in aer liber din Romania, realizare a unei deschideri conceptuale care sa permita "integrarea" intr-o Europa a spiritului, "din deal, in deal".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
