Marin Mălaicu-Hondrari / poet, prozator, traducător . Născut la 29 ianuarie 1971, în Sîngeorz-Băi. A publicat cărţile: Zborul femeii pe deasupra bărbatului , poeme, Cartea tuturor intenţiilor, roman, Apropierea, roman, La două zile distanţă, poeme. A susţinut mai multe lecturi în ţară şi în străinătate (Novi Sad, Veneţia, Viena, Leipzig). Poeme şi fragmente de proză apărute în reviste şi antologii din străinătate, în limbile sârbă, maghiară, franceză, spaniolă, germană, engleză, olandeză. A tradus proză şi poezie spaniolă. A scris, în colaborare cu regizorul Tudor Giurgiu, scenariul după romanul Apropierea.
- Domnule Marin Mălaicu-Hondrari, aţi publicat de curând la Editura Polirom volumul „Lunetistul”. Ce aduce el nou în creaţia dvs? De ce e recomandat de editură – şi de dvs – ca un „roman care renunţă la prudenţă”?
- Nu ştiu ce aduce nou, cred mai degrabă că urmează nişte obsesii, care, într-o măsură mai mică sau mai mare, se pot regăsi în Cartea tuturor intenţiilor şi în Apropierea: cum cărţile îţi pot schimba viaţa, alegerile greşite, care ne pândesc pe fiecare, importanţa unor gesturi de bunăvoinţă, iubirea care nu se uită, dorinţa de a dispărea, nu de a muri, să fim bine înţeleşi, ci de a te pune într-o situaţie limită, cum ar fi aceea de a renunţa la trecut sau de a-l distorsiona şi, în sfârşit, faptul că unui scriitor tot ceea ce nu are legătură cu scrisul i se pare o infecţie. Renunţă la prudenţă prin structura lui şi prin anumite idei despre scris.
- Lunetistul” este al treilea dvs volum de proză, după cele de poezie şi după mai multe traduceri. Sunteţi, prin urmare, prozator, poet, traducător, organizator de festivaluri, manager. În care ipostază vă simţiţi mai bine?
- Toate ipostazele au de-a face cu literatura, aşadar pot spune că în toate mă simt ba bine, ba rău; că aşa e în tenis, cum ar zice Toma Caragiu. Sigur că aş prefera să scriu mai mult şi să traduc mai puţin, sau să primesc mai multe manuscrise bune pentru Editura Charmides, sau să avem un buget mai mare pentru Festivalul de la Bistriţa, dar, una peste alta, mergem înainte, cu bune, cu rele.
- Sunteţi organizatorul Festivalului anual de poezie de la Bistriţa. După părerea dvs, chiar şi subiectivă, ce are acest Festival în plus faţă de altele?
- Sunt unul dintre organizatori, fac echipă cu prietenii mei Dan Coman, Ana Dragu şi Ana Toma, iar „tatăl nostru” este domnul Gavril Ţărmure, fără de care lumea ar fi mult mai tristă. Cred că festivalul de la Bistriţa are în plus grija organizatorilor faţă de invitaţi, faptul că toţi invitaţii, indiferent că e vorba de Ioan Es. Pop, să zicem sau de Oana Văsieş, sunt trataţi cu acelaşi respect cuvenit poeţilor. Am participat, ca invitat, la unele festivaluri şi cei care le organizau păreau sictiriţi de-a dreptul de prezenţa invitaţilor. Asta ca să dau doar un exemplu.
- Conduceţi mai nou şi Editura Charmides, o editura care are deja un prestigiu, multe din cărţile tipărite de ea fiind apreciate de public şi critică şi chiar premiate. Ce puteţi spune despre „acest copil care vorbeşte şi merge singur”, cum o caracterizaţi cu luni în urmă?
- L-am definit ca un „copil care vorbeşte şi merge singur” pentru că atunci când am preluat editura ea funcţioana deja datorită domnului Gavril Ţărmure. Tot ce am făcut a fost să-l învăţ să treacă strada. Cred cu toată tăria că e o editură ce încearcă să promoveze poezia contemporană, ghidându-se în primul rând după valoare şi mai puţin după cumetrii. Chiar cred că nu e puţin lucru să ai în catalogul editurii nume precum Angela Marinescu, Ana Dragu, Dan Coman, Ştefan Manasia, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Florin Partene, Gheorghe Iova, ca să nu mai pomenim de prozatorii Alexandru Vlad, Alexandru Uiuiu, sau de debutanta Nina Coman cu „Ghinga pe înţelesul tuturor”. Deşi e o editură mică, dar inimoasă, cum se spune, avem planuri mari de viitor, în toamnă urmează să edităm o piesă de teatru şi ediţia definitivă a romanului „Te pup în fund conducător iubit”, amândouă semnate Daniel Bănulescu, un poet şi un prozator care nu mai are nevoie de prezentare, fiind unul dintre numele cele mai îndrăgite de cititorii din România, iar în primăvară vom edita un volum de poeme însoţite de fotografii, o carte cu adevărat deosebită, cu poeme şi fotografii de mare calitate, semnate de Alexandra Văcăroiu. Şi, sperăm să obţinem şi o carte de la Gabi Eftimie, o poetă care a dat tonul unei poezii post-industriale, să-i zicem.
- Cum aţi ajuns în Spania, unde aţi trăit mai bine de cinci ani?
- Am vrut să plec din Sîngeorz-Băi şi am ales Spania. M-am dus oarecum orbeşte. Am avut noroc că am dat peste Rafael Ayuso Escobar, în Córdoba, un tip care făcea afaceri cu maşini şi m-a angajat paznic de noapte la parcul său auto. Mi-a oferit o rulotă în care am trăit timp de patru ani.
- Cum aţi ajuns să traduceţi din spaniolă cărţi atât de importante? E Bolaño scriitorul care v-a impresionat cel mai mult?
- Sunt doi oameni datorită cărora m-am apucat de tradus: Mircea Cărtărescu şi doamna Lidia Bodea. Amândoi m-au ajutat enorm, într-o perioadă foarte dificilă pentru mine.
Roberto Bolaño m-a impresionat enorm, cred că dintre scriitorii contemporani el m-a impresionat cel mai mult. „Detectivii sălbatici” e un roman fără cusur. Aproape opt sute de pagini scrise impecabil. Dar n-aş putea spune că el m-a impresionat cel mai mult dintre toţi scriitorii. Oricum, e acolo, alături de Samuel Beckett, de Julio Cortázar, de Thomas Bernhard.
- Ati transformat în scenariu de film unul dintre romanele dvs. Când vom vedea şi filmul?
- Aşa cum îmi spunea regizorul Tudor Giurgiu, pentru scenarişti e cel mai frustrant, pentru că durează foarte mult până când un scenariu e transformat în film. În cazul „Apropierii”, e şi mai dificil, scenariul trebuie tradus in spaniolă, filmul are nevoie de un buget foarte mare, Tudor vrea să filmeze în Córdoba, o parte din actori să fie spanioli, aşa cum sunt personajele romanului „Apropierea”. Aşa că filmul nu se va face înainte de sfârşitul lui 2014, cel mai devreme. Dar cred că important este că se va face şi mai cred că va fi un film cu adevărat deosebit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
