"Perestroika nu este o inspiratie subita, ci intelegerea necesitatii obiective a innoirii si accelerarii izvorate din adancurile societatii noastre."
Un regim dur si opresiv, construit si consolidat de siruri de dictatori in cateva decenii, a fost distrus in mai putin de cinci ani, prin mijloace absolut pasnice, de un om care nu numai ca a fost si este onorat oriunde apare, dar e considerat si unul din marii barbati ai secolului trecut (revista Time), oricate controverse a starnit in propria sa tara si in lume.
Mihail Gorbaciov a fost membru al Partidului Comunist al URSS si a fost ales la 54 de ani, in 1985, in functia cea mai inalta in partid (extrem de tanar pentru inchistatul regim sovietic); la scurta vreme, a introdus reforme democratice si o economie libera de piata, dar in incercarea sa de a reforma si reproiecta comunismul a grabit sfarsitul imperiului sovietic.
Ca om, Gorbaciov reprezenta o ruptura completa de generatia anterioara, atat in ce privea pesonalitatea, cat si varsta; era franc si flexibil in discutii, cerea disciplina, prefera, spre deosebire de toti liderii anteriori, contactul direct cu oamenii, era deschis mereu ideilor noi, credea in reforme si nu suporta ierarhia birocratica.
Dupa ce si-a consolidat pozitia, s-a angajat intr-o serie de reforme care aveau drept scop modernizarea societatii pe toate planurile, imbunatatirea performantelor economice si spulberarea imaginii defavorabile a politicii sovietice.
A promovat trei notiuni-cheie: "glasnosti" (transparenta), "perestroika" (reconstructie), "democratizatia" (democratizare).
Conceptiile sale nu atacau sistemul, dar propuneau sa-l salveze prin masuri pragmatice, care pana la urma au insemnat renuntarea la dogmatism si pluralismul politic.
Iar pana la acest moment, Gorbaciov a pus capat controlului partidului unic asupra alegerilor, a eliberat disidentii, a publicat scriitorii interzisi, a reabilitat victimele staliniste, a decis o anume separare a puterilor in stat, s-a straduit sa introduca legile economice in economie, le-a oferit oamenilor posibilitatea sa critice si sa discute orice - iar rezultatul a fost zdruncinarea din temelii a sistemului comunist sovietic.
In plan extern, a revocat doctrina Brejnev si a asigurat statele comuniste satelite ca nu se mai amesteca in treburile lor interne - iar rezultatul a fost eliberarea lor de comunism, in 1989.
Tot in plan extern, s-a straduit, impreuna cu doi presedinti americani si cu alti lideri ai Occidentului, sa puna capat razboiului rece; eforturile sale de a revigora procesul de instaurare a pacii i-au adus Premiul Nobel pentru Pace.
Mihail Gorbaciov a esuat in programul sau intern, dar, cum insusi spunea, mandatul sau a insemnat "o victorie a ratiunii".
Reformele, salutate de generatiile noi, au dus la declansarea distrugerii sistemului; democratia dorita de el nu s-a putut instaura intr-un stat comunist - partidul unic a trebuit sa lase loc pluripartitismului.
Gorbaciov a fost asemenea "ucenicului vrajitor": a provocat o revolutie pe care n-a mai putut-o opri. Aproape sase ani cat s-a aflat in fruntea tarii sale, a declansat fenomene care au transformat lumea.
Gorbaciov a avut curajul unei revolutii pasnice.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, supliment cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
