Aplaudata la scena deschisa, aclamata in Trafalgar Square de catre iubitorii de balet, Alina Cojocaru, prim-solista la Royal Ballet din Londra, a fost desemnata in luna decembrie cea mai buna balerina a anului 2004, la Gala Premiilor Nijinski. La numai 23 de ani, balerina Alina Cojocaru a reusit la Londra ceea ce nu ar fi putut obtine niciodata in Romania: recunoastere mondiala. O recunoastere care are in spate 17 ani de munca permanenta.
Alina Cojocaru este, in acest moment, la fel de cunoscuta in Marea Britanie pe cat este Regina. A inceput cu gimnastica, a descoperit apoi baletul la Rapsodia Romana din Bucuresti si a ajuns sa-l studieze la modul cel mai serios la Kiev, de la varsta de noua ani. De atunci este mai mult pe scena. La Londra locuieste si munceste de cinci ani. Interviul de fata a fost luat intre repetitii, cu putin inaintea cele de-a treia editii a Festivalului Monaco Dance Forum (15-18 decembrie), la care au fost acordate Premiile Nijinski.
- Povesteste-ne cum decurge o zi de munca pentru tine, din momentul in care te trezesti, pana in momentul in care ajungi din nou acasa.
- In general zilele sunt foarte incarcate, pline cu repetitii. Dimineata, micul dejun este o oprire la magazin pentru o cafea si un croissant care este mancat pe drum. Dupa aceea incepem cu studiile de balet, care dureaza o ora si jumatate - timp in care facem bara, centru, sarituri. Acestea sunt, cum s-ar spune, painea de zi cu zi pentru un balerin, exercitii grele, care cer foarte multa concentrare.
- Cate ore pe zi muncesti?
- Depinde. Cand avem spectacol seara, repetam pana la maximum 1 si jumatate, dupa aceea avem liber pana la 7 si jumatate, ora de incepere a spectacolului. O zi normala incepe insa la 10 si jumatate si se termina la 6 si jumatate. Cateodata mai devreme, cateodata mai tarziu.
- Am observat ca va mutati dintr-o sala in alta. Ce inseamna asta? Sunt exercitii diferite, profesori diferiti?
- Momentan lucram la triplet, baletele de triplet, care sunt balete de un act. Ceea ce inseamna ca o sa repetam cu mai multi profesori. Acest lucru este foarte dificil, pentru ca atunci cand intri intr-o sala si fiecare profesor te vede pentru intaia data asteapta de la tine sa fii plin de energie. Dupa aceea - urmatoarea sala, dupa aceea - urmatoarea sala si, desi esti foarte obosit, iti trebuie foarte multa concentrare, pentru ca fiecare balet e diferit. Cand ai norocul sa iei o pauza de vreun sfert de ora, e mult mai usor, pentru ca ai timp sa te mai racoresti, dar cand merg unele dupa altele, e munca grea.
- Sunt specializati pe anumite figuri profesorii acestia?
- Sunt oameni care au crescut in aceasta companie (Royal Opera House, n.n.) si stiu stilul, stiu miscarile, au ochi buni pentru ce se poate face mai bine si te pot ajuta sa cresti.
- Spune-mi, te rog, timp liber mai ai? Cum ti-l petreci?
- Imi plac foarte mult filmele, imi place foarte mult sa citesc, ma odihnesc, ma uit la televizor, vorbesc cu prietenii ...Acuma, de exemplu, de abia ne-am intors din Cuba, de la un festival, si cred ca urmatoarea saptamana o sa mi-o petrec facand curat in casa, spaland haine si revenind la normal.
- Cat de des te vezi cu parintii?
- Am plecat de la 9 ani din Romania, am facut scoala la Kiev si pot sa zic ca de atunci au fost mai mult vizite de la parinti la scoala, de la mine acasa, vacante, concedii. Acum sunt mai dese, dar mai scurte.
- Aici in Londra stai singura?
- Da! Anul acesta am reusit sa-mi cumpar un apartament, ceea ce este nemaipomenit si sunt foarte, foarte bucuroasa, pentru ca este un pas important si greu, dar merita facut, in special intr-o tara ca asta... Este nemaipomenit sa poti sa-ti faci casa asa cum vrei tu.
- Cati ani ai muncit pentru apartamentul asta?
- Aaaa, multi... multi, au fost multi. Pot zice ca am avut norocul sa fiu foarte mult invitata sa dansez cu alte companii si asa am avut posibilitatea sa mai pun un ban deoparte si incetul cu incetul a fost de ajuns sa-mi permit o casa, aici, in Londra.
- Esti bine platita, merita munca asta? Adica, ai satisfactii profesionale, dar din punct de vedere financiar salariul pe care-l il iei acopera aceasta munca?
- Daca o compari cu fotbalul, nu. Dar acum, dupa ce am vazut ce este in Cuba, cum se traieste acolo, ma consider un om foarte norocos. Chiar daca o sa-mi trebuiasca cativa ani ca sa-mi mobilez apartamentul, nu ma deranjeaza.
- Deci te consideri un om norocos.
- Da, din majoritatea punctelor de vedere. Ma consider norocoasa pentru ca am fost rasplatita pentru munca pe care am facut-o. Dar intotdeauna se poate mai bine...
- Presupun ca nu esti casatorita, nu ti-ai facut inca o familie, n-ai avut timp pentru asa ceva, dar ai un prieten, ai pe cineva aici in Londra?
- Da, am un prieten. Suntem impreuna de un an...
- Ce vrei sa faci, sa ramai in Marea Britanie?
- Atata timp cat lucrurile merg bine aici, eu sunt multumita. Da, vreau sa raman la Londra.
- Contractul tau cu Royal Opera House este pe o perioada nelimitata, sau se reinnoieste in fiecare an?
- Sunt angajat permanent, dar in fiecare an pot sa negociez contractul si sa vorbesc, eventual, despre... o marire de salariu.
- Te-ai intoarce in Romania? Si daca da, in ce conditii?
- Ma intorc in tara oricand, sa dansez, sa ma odihnesc... Dar nu stiu daca m-as intoarce vreodata sa traiesc acolo...
- De ce? Ce nu e in regula? Nu poti sa-ti faci meseria? Nu poti sa atingi acelasi nivel professional? Nu poti sa castigi aceiasi bani? Ce te retine?
- Faptul ca lucrurile se misca atat de greu... E multa nedreptate. Pot sa spun ca e multa nedreptate... Cand sunt in tara, ma doare sa vad ca oamenii care muncesc nu primesc ceea ce merita.
- Am vazut ca esti mai mult decat celebra - ca sa spun asa - aici in Londra! In timp ce noi filmam repetitia, o alta televiziune inregistra imagini. Se intampla frecvent lucrul acesta, sa vina echipele de televiziune sa te inregistreze?
- Se mai intampla! Acum, este un program la care lucram, eu cu partenerul meu, si BBC-ul vrea sa realizeze un material filmat care va fi difuzat in februarie. De aceea vin sa filmeze cateva repetitii si inteviuri.
- Care sunt cele mai mari, cele mai importante premii si cele mai importante distinctii pe care le-ai primit de-a lungul timpului?
- Sunt multe premii, dar nu premiile te fac sa te simti fericita, ci privirea persoanei care iti da vestea sau care iti da premiul si mai ales bucuria sincera a celor din jurul tau.
- De cand tine Alina Cojocaru prima pagina in balet? Care este momentul care ti-a adus notorietate? A fost castigata prin multa munca, sau foarte multa munca?
- Eu zic multa munca si foarte multa munca. Si talent, bineinteles, dar acest talent trebuie sa fie la momentul potrivit. Si pot spune ca am avut si multa sansa. Am avut cateva ocazii in care a trebuit sa arat ce pot si am fost destul de norocoasa, nu le-am ratat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
